- Cine sunt neovarlaami?ii, purt?torii de m??ti sau lupt?torii ?mpotriva m??tilor?
?ntr-un articol anterior l-am prezentat pe al doilea protector al Tesalonicului, Sf?ntul Grigorie Palama, care s-a aflat pentru o vreme ?n Limnos (1349-1350), ?ntr-o perioad? ?n care insula nu avea episcop ?i prin rug?ciunile sale a oprit boala molipsitoare care chinuia un or??el al insulei ?i ?n fa?a c?reia medicii nu au putut face nimic[1]. Explicam acolo c? ne-am ocupat cu acest subiect din dou? motive. ?n primul r?nd, din cauza actualit??ii s?rb?torii, fiind vorba de a doua pr?znuire a Sf?ntului Grigorie Palama (Duminica a doua din Postul Mare). Prima sa pomenire, dup? cum se ?tie, este ?n data de 14 noiembrie. Al doilea motiv a fost c? s-a ignorat lucrarea f?c?toare de minuni a Harului necreat al lui Dumnezeu, al c?rui propov?duitor prin excelen?? este Sf?ntul Grigorie, a fost pus? la ?ndoial? puterea lui Dumnezeu ?i a sfin?ilor de a t?m?dui boli, chiar ?i epidemii ucig?toare ?i, cel mai r?u,? necinstire a lui Dumnezeu ?i blasfemie, s-a declarat c? prin taina preamare ?i preasf?nt? a Sfintei Euharistii se transmit diferi?i viru?i, fapt pentru care credincio?ii ar trebui s? evite s? primeasc? Sf?nta ?mp?rt??anie.
Am scris c? ?ncrederea exagerat? ?i exclusiv? ?n ?tiin?a medical? ?i ignorarea sau negarea energiei necreate a lui Dumnezeu, a?a cum a f?cut Varlaam din Calabria, pe care Sf?ntul Grigorie Palama l-a comb?tut ?i l-a ?nvins, constituie o ?nnoire a ereziei lui Varlaam. Prin urmare, cei care neag? lucrarea f?c?toare de minuni a Tainelor, a Sfintelor icoane, a Sfintelor Moa?te ?i sfin?enia bisericilor ?i se bizuie doar pe capacit??ile limitate ale ?n?elepciunii ?i ale ?tiin?ei omene?ti, care ?i-a ar?tat neputin?a ?i ?n cazul epidemiei provocate de noul coronavirus, sunt neovarlaami?i. Scriam acolo, ?n luna martie a anului trecut: ?Atunci c?nd punem la ?ndoial? Harul necreat al lui Dumnezeu, care lucreaz? ?n f?pturi ?i, atunci c?nd este nevoie, s?v?r?e?te minuni ?i c?nd, ?n loc s? ne ?ncredem ?n iluminarea dumnezeiasc?, apel?m la ra?iune ?i la ?tiin??, devenim, neovarlaami?i, noi Varlaam, ale c?rui ?n?el?ri au fost condamnate de Sf?ntul Grigorie Palama?[2].
Aceast? pozi?ie, absolut corect? pentru cei care au studiat lucr?rile ?i ?nv???tura Sf?ntului Grigorie Palama, a fost adoptat? de mul?i slujitori ?i teologi, care au condamnat acordul neteologic, iconoclast, lupt?tor ?mpotriva sfin?ilor ?i antipatristic, pe care Sinodul Permanent ?i mul?i ierarhi ?i teologi l-au manifestat fa?? de m?surile ?ndreptate ?mpotriva Bisericii, a sfintelor taine ?i a sfintelor icoane, adoptate de Guvern cu prilejul noului coronavirus.
A deranjat prin adev?r ?i prin puterea de convingere, de aceea ?n mod incult ?i neteologic, f?r? a fi invocate ?i f?r? a se ?face trimitere la textele corespunz?toare ale Sf?ntului Grigorie, s-a ?ncercat anularea afirma?iilor noastre ?n mod superficial, f?r? argumente. Ne referim la textul semnat de teologul necunoscut nou? Ioannis Bugas, cu titlul ?? ??????????????? ??? ??????? ??? ?????? [?Neovarlaamismul celor care refuz? masca?][3]. Autorul articolului ?l invoc? pe Sf?ntul Grigorie Palama ?n general ?i nedefinit, f?r? fundamentare textual? ?i bibliografic? ?i ?ncearc? s? r?stoarne, f?r? succes, realitatea, atribuind neovarlaamismul nu celor care au ?nchis bisericile ?i au introdus ?i alt? erezie, cea a contamin?rii prin Sf?nta Euharistie ?i prin Sfintele Icoane, ci celor care refuz? folosirea m??tii ?n sfintele biserici. Concluzia acestui ne-studiu, a acestei ne-cercet?ri a subiectului este formulat? la sf?r?itul articolului ?n felul urm?tor: ?S? ?nceteze deci to?i ace?ti contestatari ai folosirii m??tii s? re?nvie concep?iile neovarlaamite, profit?nd de lipsa de preg?tire teologic? a cre?tinilor simpli ?i evlavio?i, re?nviere care are consecin?e dezastruoase pentru via?a semenilor no?tri?[4].
?n continuare, pentru a-i informa ?i pe cre?tinii simpli ?i evlavio?i, ne vom referi la modul ?n care Sf?ntul Dimitrie a salvat Tesalonicul de o epidemie teribil?, mai rea dec?t cea a coronavirusului, ?i la modul ?n care conducerea Bisericii de ast?zi ?i cei care o sus?in ar trebui s? urmeze Tradi?ia de veacuri a marilor Sfin?i ?i ?nv???tori.
- De ce facem referire la salvarea minunat? a Tesalonicului de epidemia ucig?toare?
Din acelea?i motive pentru care am f?cut referire la izb?virea insulei Limnos de c?tre Sf?ntul Grigorie Palama, ?i chiar cu mai mare t?rie acum, vom prezenta pe scurt modul ?n care la sf?r?itul secolului al VI-lea, ?n anul 597 d. Hr., Tesalonicul a fost salvat de o epidemie nemai?nt?lnit? ?n istoria medicinei, descrierea simptomelor acesteia, pe care o vom afla ?n continuare, merit?nd s? fie cercetat? ?i de c?tre istoricii actelor medicale, reu?ite sau nereu?ite.
Ne afl?m ?n perioada premerg?toare marelui praznic al Sf?ntului Dimitrie, ?n ?S?pt?m?na Mare? a Sf?ntului Dimitrie, dup? cum a fost consacrat? numirea ?i s?rb?torirea ?n Tesalonic a s?pt?m?nii anterioare s?rb?torii, pe parcursul c?reia au loc manifest?ri liturgice asem?n?toare celor din S?pt?m?na Mare dinaintea Pa?tilor. Se cuvine, prin urmare, s? facem referire la minuni s?v?r?ite de Sf?ntul Dimitrie, care l-au sl?vit pe Dumnezeu ?i pe Sf?ntul ?nsu?i ?i au f?cut ca acesta s? fie cinstit ?i iubit at?t de mult de c?tre tesaloniceni, cum rar s-a ?nt?mplat cu vreun sf?nt ?ntr-un alt ora? al cre?tin?t??ii. Tesalonicul ?i Sf?ntul Dimitrie se identific?, sf?ntul este alter ego-ul Tesalonicului. Tesalonicul este singurul ora? din istoria omenirii cu o via?a istoric? de dou? mii trei sute treizeci ?i cinci de ani (315 ?.Hr. – 2020 d.Hr.), care nu a dec?zut niciodat? ?i care, trec?nd prin peripe?ii ?i ocupa?ii grele, ?i-a p?strat caracterul elen, vitalitatea ?i importan?a ca mare centru comercial ?i cultural. ?n cea mai mare parte a existen?ei sale istorice (aproape 1700 de ani) acest lucru a fost posibil gra?ie interven?iilor taumaturgice ale Sf?ntului, care i-a alungat pe ambi?io?ii cuceritori slavi, avari, arabi sau, din ra?iuni ale pedagogiei dumnezeie?ti, a ?ng?duit cucerirea ora?ului, intervenind ?n final ?i red?ndu-i vie?uirea liber?, a?a cum s-a ?nt?mplat cu dureroasa ?i barbara ocupa?ie turceasc?, care a durat patru sute optzeci ?i doi de ani (1430-1912) ?i s-a ?ncheiat ?n ziua pomenirii Sf?ntului, pe 26 octombrie 1912. Sf?ntul Dimitrie este ocrotitorul prin excelen?? al Tesalonicului, n?scut ?i crescut ?n acest ora?, ?nv???tor al tinerilor, ?nalt demnitar al Imperiului Roman ?i ?n cele din urm? mare mucenic ?i iubitor protector al ora?ului. De aceea timp de secole c?nt?m troparul s?u: ?Mare ap?r?tor te-a aflat ?ntru primejdii Tesalonicul, purt?torule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe p?g?ni?.
Al doilea motiv pentru care facem referire la salvarea minunat? de boala ucig?toare este urm?torul. Dorim s? semnal?m faptul c? cei mai mul?i dintre tesalonicenii care au fost salva?i atunci au sc?pat de boala ucig?toare fiindc? au c?utat refugiu ?n biserica marelui mucenic, ?n biserica Sf?ntului Dimitrie, unul l?ng? altul, ?ntr-o aglomera?ie deosebit?. Afar? adev?rata pandemie secera vie?i, nu exista nici o cas? care s? nu ??i fi jelit mortul sau mor?ii; nu existau oameni s?n?to?i care s? aib? grij? de cei bolnavi sau care s?-i ?ngroape pe cei adormi?i, nici morminte care s? primeasc? trupurile acestora. Nu putea oare Sf?ntul s? ?i t?m?duiasc? ?i pe bolnavii din afara bisericii, invoc?ndu-L pe atotputernicul Dumnezeu? Cu siguran?? c? putea. A vrut ?ns? s? v?deasc? neputin?a omeneasc? ?i atotputernicia lui Dumnezeu. ?n afara bisericii medicii nu puteau s? fac? nimic. ?n casa Sa ?ns?, care este numit? ?i o parte a cerului pe p?m?nt, preaputernicul Dumnezeu ?i cel care s?l??luia ?n biseric?, Sf?ntul Dimitrie, vindecau mul?ime de oameni, conduc?ndu-i astfel spre cunoa?terea lui Dumnezeu ?i spre poc?in??.
Aceasta spune dup? multe secole arhiepiscopul Tesalonicului, Sf?ntul Simeon Mistagogul (1416/17-1429), care codific? r?nduiala liturgic? a Bisericii ?i exprim? ?n chip autentic Credin?a ?i Tradi?iile acesteia. ?ntr-o lucrare a sa, pe care am prezentat-o ?ntr-un studiu anterior, cu titlul ?Atac la adresa dogmelor Bisericii ?i a sfin?eniei bisericilor cu pretextul coronavirusului?[5], ne spune c? biserica este ?nchinat? lui Dumnezeu ?i devine astfel casa Sa, ?n care El s?l??luie?te. De asemenea, ?i Sf?ntul al c?rui hram ?l poart? biserica, locuie?te ?n biseric? ca ?n propria cas?: ?Biserica este ?nchinat? lui Dumnezeu ?i este casa Sa ?i El s?l??luie?te ?n ea. Iar robul S?u, care este chemat ?n rug?ciune, locuie?te ?n ea ca ?n propria sa acas??. Cu sufletul, Sf?ntul se afl? nev?zut ?i de multe ori este ?i cu trupul acolo, prin moa?tele sale ?i ?lucreaz? prin puterea dumnezeiasc? ?i harul dumnezeiesc?. ?n biserici sunt puse ?n lucrare puteri dumnezeie?ti ?i au loc apari?ii ale ?ngerilor ?i ale Sfin?ilor, se s?v?r?esc minuni, se ?mplinesc cereri ?i bolnavii se t?m?duiesc: ?c?ci ?n biserici au loc, prin puteri dumnezeie?ti, ?i ar?t?ri de ?ngeri ?i de sfin?i ?i se s?v?r?esc semne minunate, se ?mplinesc cereri ?i se s?v?r?esc vindec?ri?. P?n? ?i obiectele ne?nsufle?ite care se afl? ?n biseric?, apa ?i pietrele ?i coloanele ?i v?lurile ?i obiectele din fier ne sfin?esc, bine?n?eles nu prin ele ?nsele, c?ci, ca lucruri create, ne?nsufle?ite, prin ele ?nsele nu au nimic. Lucreaz? ?ns? prin Harul lui Dumnezeu, pe care ?l invoc?m, ?i prin chemarea numelui lui Dumnezeu, spre sfin?irea noastr?. Acolo unde exist? deci numirea ?i invocare a numelui lui Dumnezeu, care a creat totul, numele Sfintei Treimi, care este singurul Dumnezeu adev?rat, acolo toate sunt sfinte ?i toate sfin?esc ?i t?m?duiesc ?i m?ntuiesc prin Harul lui Dumnezeu: ?P?n? ?i obiectele ne?nsufle?ite din biserici, apa ?i pietrele ?i coloanele ?i v?lurile ?i fierul se sfin?esc, bine?n?eles nu prin ele ?nsele, de vreme ce sunt ne?nsufle?ite ?i crea?ii ale lui Dumnezeu ?i de la ele ?nsele nu au nimic. Lucreaz? ?ns? prin Harul lui Dumnezeu ?i prin invocarea numelui Sf?ntului bisericii, ca s? ne sfin?im. Acolo unde exist? deci numire ?i invocare a numelui lui Dumnezeu, care a creat toate, Sf?nta Treime, care este singurul Dumnezeu adev?rat, acolo toate sunt sfinte ?i toate sfin?esc ?i t?m?duiesc ?i m?ntuiesc prin har?[6].
Din p?cate exist? slujitori ?i teologi care sus?in m?surile guvernan?ilor, dar care sunt du?mani ai lui Dumnezeu ?i ai Bisericii, care pentru a justifica ?nchiderea bisericilor ?i purtarea m??tilor ?n spa?iul acesteia afirm? c? Dumnezeu lucreaz? ?i ac?ioneaz? ?i ?n afara bisericilor ?i nu trebuie s? limit?m lucrarea Lui doar ?n?untrul bisericii. Nu realizeaz? oare c? prin acest argument al lor desacralizeaz? bisericile, le echivaleaz? cu construc?iile ?i cl?dirile comune, cu magazinele, cu stadioanele, cu birourile, cu diferitele s?li, contrazic?nd tradi?ia ?i via?a ortodox? ?n ?ntregimea ei, venind ?n conflict cu credin?a cea dintotdeauna a Bisericii? Bine?n?eles, Dumnezeu este pretutindeni prezent ?i lucreaz? ?i ?n afara bisericilor. ?n biserici ?ns? lucrarea harului este deosebit?, intens?, continu? ?i abundent?, pentru ca credincio?ii s? ?tie unde s? g?seasc? refugiu pentru a cere ajutor. ?i lucrarea harului este deosebit? ?i abundent? fiindc?, a?a cum ne explic? Sf?ntul Simeon, prin excelen?? acolo invoc?m permanent ?i ne?ntrerupt numele lui Dumnezeu prin rug?ciuni ?i slujbe, prin s?v?r?irea permanent? a Sfintei Euharistii, prin prezen?a sfintelor icoane ?i a sfintelor moa?te, prin slujba sfin?irii bisericii ?i prin ?nchinarea acesteia lui Dumnezeu ?i sfin?ilor ale c?ror nume le poart?. Biserica este loc de t?m?duire, de vindecare, spital pentru bolile suflete?ti ?i trupe?ti ?i dispune de toate leacurile ?n?elepciunii ?i puterii lui Dumnezeu ?i ale sfin?ilor.
?ntr-o p?dure din apropierea Constantinopolului Maica Domnului, Izvorul T?m?duirii, l-a vindecat pe orbul de care purta grij? ?mp?ratul Leon Makelis, ?nainte ca acesta din urm? s? ocupe tronul imperial. Acolo ?ns?, cu ajutorul Maicii Domnului, construie?te o biseric?, renumita biseric? a Izvorului T?m?duirii – Balikli?i ?n aceast? biseric? s-a manifestat puterea t?m?duitoare ?i terapeutic? a Maicii Domnului. Oricine cite?te despre felurimea bolilor care au fost vindecate acolo, care ne sunt prezentate ?n sinaxarul zilei de vineri din S?pt?m?na Luminat?, este cuprins de uimire. De aceea ?i ?ntr-un articol al nostru anterior, cu titlul ?Purt?torii de m??ti ?i sus?in?torii lor nu au auzit de minunile Maicii Domnului??[7], am amintit troparul Izvorului T?m?duirii ?i alte dou? tropare din canonul Maicii Domnului, cuprinse ?n slujba sfin?irii Aghiasmei Mici, spre ru?inarea celor care pun semnul egal ?ntre biserici ?i celelalte construc?ii ?i cl?diri lume?ti ?i neag? sfin?enia ?i caracterul deosebit al acestora. Troparul este crea?ie a eruditului ierarh tr?itor ?n secolul al XI-lea Ioan Mavropous, Episcopul Evhaitelor din Pont, care a ?nfiin?at ?i s?rb?toarea Sfin?ilor Trei Ierarhi ?i le-a alc?tuit slujba:
Troparul (apolytikion) Izvorului T?m?duirii:
?Biserica izvorului t?u, St?p?n? pururea fecioar?, se umple de daruri ?i minuni cere?ti. C?ci ?n ea semne ?nfrico??toare se s?v?r?esc ?i suferin?ele trupurilor ?i ale sufletelor se t?m?duiesc, iar taberele demonilor se pun pe fug?. Slav? prezen?ei tale, Curat?! Slav? cercet?rii tale, slav? nem?suratei tale milostiviri c?tre noi!?.
Troparele din cadrul canonul slujbei Aghiasmei Mici:
?Biserica ta, N?sc?toare de Dumnezeu, s?a ar?tat loca? de t?m?duire f?r? de plat? a bolilor ?i m?ng?iere sufletelor celor sc?rbite?.
?Cine vine la Biserica ta, N?sc?toare de Dumnezeu, ?i nu ia degrab? t?m?duire sufletului ?i trupului deopotriv?, Preacurat???
- Epidemia nemai?nt?lnit?, ?atotdevoratoare ?i atotnimicitoare?, din Tesalonic
S? revenim ?ns? la salvarea Tesalonicului de cumplita molim? pe care scriitorul o nume?te ?n relatarea sa atotdevoratoare ?i atotdistrug?toare, fiind mai devastatoare dec?t toate ?ncerc?rile pe care, ?n chip pedagogic, Dumnezeu le trimisese oamenilor anterior. Relatarea este cuprins? ?n capitolul al treilea al primei C?r?i a minunilor Sf?ntului Dimitrie, care poart? titlul ????????? ????????? [?Istorisirea Minunilor?]. Aceast? prim? carte cuprinde 15 capitole, ?n fiecare dintre acestea fiind prezentat? c?te o minune a Sf?ntului Dimitrie. Capitolul al treilea, care ne intereseaz? aici, poart? numele ????? ??? ??????? [?Despre molim??], iar scriitorul declar? c? este martor ocular al acesteia, a?a cum este ?i ?n cazul multor altor minuni prezentate ?n carte. Scriitorul este arhiepiscopul Ioan al Tesalonicului, care a ocupat tronul arhieresc al Tesalonicului ?ntre anii 610 ?i 625, iar minunile descrise ?n carte au avut loc ?n timpul p?storirii predecesorului s?u, Eusebiu, ?ntre anii 590 ?i 610. Molima a avut loc ?n anul 597. Dup? aprecierea speciali?tilor, aceste relat?ri au fost rostite de c?tre arhiepiscopul Ioan ca omilii la s?rb?toarea Sf?ntului Dimitrie fie pe parcursul anilor p?storirii sale, fie ?ntr-o serie aparte de omilii, atunci c?nd a fost ales arhiepiscop al Tesalonicului[8].
Ne spune deci ?n primul capitol ?Despre molim??[9], c? ?urgia lui Dumnezeu?, atotdevoratoare, atotdistrug?toare ?i atotucig?toare a venit ?n acest ora? cu pu?in timp ?nainte fiindc? mai devreme tesalonicenii nu s-au supus voii lui Dumnezeu dup? nenorociri mai mici, care afectaser? plantele ?i animalele. Nici atunci c?nd a venit o plag? asupra copiilor mici, sugari, locuitorii ora?ului nu au devenit mai buni. Edemul duhovnicesc, edemul sufletelor nu a cedat nici ?n urma acestei interven?ii chirurgicale, de aceea ?i Dumnezeu a ?ng?duit ca asupra ora?ului s? vin?, precum o cauterizare, epidemia crunt?, care nu a cru?at nici prunci, nici femei, nici tineri ?i nu i-a ocolit nici m?car pe b?rba?ii care erau indispensabili pentru ap?rarea ora?ului care suferea din cauza atacurilor barbarilor. To?i erau cuprin?i de boal? ?n chip n?valnic, de la prunci p?n? la b?rba?i, excep?ie f?c?nd doar cei care se aflau la ad?nci b?tr?ne?i. ?i asta pentru a se ar?ta c? pr?p?dul nu fusese provocat de vreo prefacere fizic?, survenit? ?n alc?tuirea aerului, care i-ar fi afectat mai ?nt?i pe cei ?n v?rst?, ci se f?cea din ?ng?duin?a Domnului; piereau cei tineri ?i ?n putere, iar cei ?n v?rst? erau ?inu?i ?n via??, tr?ind ?n acest fel o ?ndoit? moarte, cea fizic?, de care se apropiau prin mul?imea anilor, ?i cea sufleteasc?, prin suferin?a de a vedea ceea ce se ?nt?mpla ?n jurul lor. Pe parcursul ?ntregii zile prin por?ile ora?ului treceau ne?ncetat procesiuni funerare. ?n cosciuge erau du?i mai mul?i mor?i, doi sau trei ?n cazul b?rba?ilor ?i al femeilor, iar ?n cazul copiilor, patru sau cinci. Mul?i mor?i au r?mas ne?ngropa?i, ?n case, deoarece nu existau rude s?n?toase care s? ?i duc? la groap?. Trupurile oamenilor nu prezentau nicio ran?; moartea survenea brusc, semnul care o prevestea fiind faptul c? celor bolnavi le curgea s?nge pe gur?. Pretutindeni erau suspine ?i doliu. La fiecare cas? mor?ii ?erau mai mul?i dec?t cei vii. Mul?i r?m?neau ne?ngropa?i ?i uneori se f?ceau ?i ?nmorm?nt?ri ?ntr-un mod profanator: erau deschise morminte vechi ?i pe ascuns, noaptea, erau umplute la gr?mad?, cu trupurile celor ale c?ror persoane dragi nu doreau s? r?m?n? ne?ngropa?i.
?n fa?a acestei primejdii to?i plecau din casele lor ?i se refugiau ?n biserici, ?n casele sfin?ilor, iar cei mai mul?i c?utau sc?pare ??n casa ocrotitoare ?i t?m?duitoare a preasl?vitului mucenic ?i erau at?t de mul?i la num?r, ?nc?t pot spune c? nici m?car unul nu mai ?nc?pea ?n sf?ntul l?ca??. O asemenea ?nghesuial? era ?i ?n biserica Sf?ntului Dimitrie, c? nu mai ?nc?pea nici m?car un om. ?n biseric? nu erau nici distan?e ?ntre oameni, nici nu se purtau m??ti, nici dezinfectant nu aveau. Virusul r?m?nea afar?, iar ?n timpul nop?ii, ar?t?ndu-se, Sf?ntul Dimitrie ?i t?m?duia pe cei mai mul?i, iar ziua urm?toare plecau s?n?to?i din biserica d?t?toare de s?n?tate a marelui mucenic. D?t?toare de s?n?tate a?adar ?i nu patogen? ?i contaminat? era biserica marelui mucenic. ?i la fel erau ?i celelalte biserici.
Este cutremur?toare descrierea simptomelor pe care le prezentau cei care intrau ?n biserica Sf?ntului Dimitrie. Unii erau chinui?i de o febr? malign?, cu edeme bubonice. Altora le ie?eau pe gur? r?uri de s?nge, ca ?i cum ar fi fost ?njunghia?i ?n chip nev?zut. Al?ii ??i pierdeau min?ile din cauza febrei intense ?i continue, asem?n?ndu-se unor maniaci. Al?ii sim?eau cum le ard m?runtaiele, f?r? ca medicii s? poat? s? diagnosticheze cauza. Medicamentele pe care li le d?deau nu le confereau s?n?tate, dar nici m?car o trec?toare alinare a durerilor. Al?ii erau cuprin?i de o suferin?? ciudat?, care nu putea fi identificat? de medici: aveau o febr? cumplit?, pe care nu o puteau suporta dec?t opt sau cel mult zece ore, iar atunci c?nd mureau cei ai casei nu puteau nici s? ?i ?mbrace, nici s?-i spele ?i nici s? ?i transporte ?n alt loc fiindc? membrele li se destr?mau imediat, ca ?i cum ar fi fost lipite cu cear? sau cu un plasture moale.
- Concluzii ?i compara?ii
Arhiepiscopul Ioan, martor ocular al teribilei epidemii ?i ?ntru totul demn de ?ncredere fiindc? aceste lucruri le istorise?te la pu?ini ani dup? ce s-au ?nt?mplat ?i unor oameni care le-au tr?it, precizeaz? ?i alte am?nunte legate de aceast? minune a Sf?ntului Dimitrie, care pot fi citite ?n sursele la care facem trimitere ?n notele de subsol. Scopul nostru a fost acela de a ar?ta, ?n circumstan?ele create de epidemia de coronavirus, ce atitudine ar trebui s? avem noi, episcopii, ceilal?i slujitori, teologii ?i simplii credincio?i fa?? de teama ?i groaza pe care guvernan?ii le-au insuflat ?n mod nejustificat, pentru motive de ei ?tiute, ?ntregii planete, situa?ie ce are consecin?e cumplite asupra vie?ii economice ?i sociale, asupra s?n?t??ii suflete?ti ?i trupe?ti a oamenilor ?i ?n primul r?nd asupra cinstirii lui Dumnezeu, a ?ncrederii ?n Hristos ?i ?n Biserica Sa, care par a fi principalele obiective.
Cu deosebire ?n Grecia ortodox?, unde, ?n ciuda fisurilor duhovnice?ti, exist? ?nc? resurse de credin?? ?n popor, aceast? vizare este evident?. Cu pu?in ?nainte de Pa?ti, la ?nceputul Sf?ntului ?i Marelui Post, ?nainte de s?rb?toarea Bunei Vestiri ?i p?n? ?n luna mai bisericile, aceste spitale ?i l?ca?uri de vindecare a bolilor suflete?ti ?i trupe?ti, au fost ?nchise total, iar preasf?nta ?i marea tain? a Dumnezeie?tii Euharistii a fost denigrat?. Dup? o scurt? relaxare, au revenit de ?Pa?tile verii?, de 15 august, s?rb?toarea Maicii Domnului, ?i au impus folosirea obligatorie a m??tii ?n biserici, atac?nd sacralitatea acestora prin echivalarea lor cu toate celelalte construc?ii ?i cl?diri, ignor?nd energia sfin?itoare ?i t?m?duitoare a Sf?ntului Duh, prezent? ?n biserici. Iar acum, cu pu?in ?nainte de marea s?rb?toare a ocrotitorului Tesalonicului, Sf?ntul Dimitrie, de al c?rui har t?m?duitor dau m?rturie, dup? cum am v?zut, at?t textele istorice, c?t ?i con?tiin?a credincio?ilor, se interzice procesiunea cu sfintele moa?te ?i cu icoana sf?ntului pe str?zile Tesalonicului, ca nu cumva s? se dezinfecteze ?i s? se cur??easc? atmosfera de viru?ii duhovnice?ti ?i fizici. Autorit??ile interzic chiar ?i accesul credincio?ilor ?n biserica sf?ntului, pentru a-l cinsti pe ocrotitorul izvor?tor de mir ?i f?c?tor de minuni. Celor pu?ini la num?r, c?rora li se va permite s? intre ?n biseric?, li se va impune necuvioasa purtare a m??tii, care constituie un atac la adresa atotputerniciei lui Dumnezeu ?i a harului Sfin?ilor. ?n loc s?-i cinstim ?i s?-i sl?vim pe Dumnezeu ?i pe sfin?i, prin purtarea m??tilor ?i necinstim ?i ?i ignor?m.
Mortalitatea provocat? de coronavirus la nivel mondial este foarte redus?, iar ?n ?ara noastr? extrem de redus?. Speciali?ti epidemiologi, renumi?i la nivel interna?ional, precum este profesorul grec Giannis Ioannidis, profesor la Universitatea din California, estimeaz? c? pentru persoanele cu v?rsta mai mare de 70 de ani, indicele mortalit??ii este ?n jur de 0,15-0,20 %, ceea ce ?nseamn? c? la o mie (1000) de oameni mor aproximativ doi (2), iar pentru v?rstele sub 70 de ani, indicele este mult mai sc?zut, aproximativ0,03-0,04 %, ceea ce ?nseamn? c? la zece mii (10.000) de oameni mor trei sau patru. Din acest motiv profesorul Ioannidis consider? c? ?impunerea de noi m?suri restrictive ?n diverse ??ri nu este justificat??[10]. Din perspectiv? teologic? ?i bisericeasc? este inacceptabil ca, printr-un risc de mortalitate minor ?i ne?nsemnat, s? fie teroriza?i cre?tinii care nu trebuie s? se team? nicicum de moarte ?i s? se ?ncread? ?n Dumnezeu, Cel care stabile?te limitele vie?ii ?i clipa mor?ii, ?n func?ie de binele duhovnicesc al fiec?ruia. ?n cazul epidemiei din Tesalonic, indicele mortalit??ii era uria?, a?a cum am v?zut ?n istorisirea minunii, iar Sf?ntul Dimitrie a intervenit ?n mod taumaturgic. Acum, c?nd pericolul este extraordinar de mic, punem la ?ndoial? puterea ?i harul s?u t?m?duitor ?i din team? ?nchidem, ?n fond, biserica ?i asta chiar de zilele praznicului s?u.
Atunci se ?ngr?m?deau to?i ?n biserica lui, p?n? ?ntr-acolo ?nc?t nu mai era loc de nici m?car o persoan?. Acum se pare c? sf?ntul ocrotitor al ora?ului ?i ceilal?i sfin?i ?i-au pierdut harul t?m?duitor ?i ?n loc s? umplem p?n? la refuz bisericile ?i s? cerem ajutorul sfin?ilor, ?nchidem bisericile sau limit?m num?rul celor care intr? ?n ele sau purt?m m??ti, contest?ndu-le puterea t?m?duitoare.
Arhiepiscopul Ioan simte ca pe o ?ndatorire pastoral? ca ?n predicile sale rostite de ziua praznicului sf?ntului s? prezinte marele Har vindec?tor al Sf?ntului ?i s? ne ?ndemne s? alerg?m la biserica lui pentru ajutor. Succesorul s?u, mitropolitul actual ?i slujitorii de ast?zi nu doar c? p?streaz? t?cerea ?i se ascund, dar arat? chiar un zel excesiv ?n aplicarea m?surilor de ?nchidere a bisericilor ?i de purtare a m??tii, chiar dac? alt arhiepiscop al Tesalonicului, Sf?ntul Simeon Mistagogul, ?nva?? c? toate cele ce sunt ?n biserici nu infecteaz?, ci sfin?esc. Sf?ntul Dimitrie, ?n floarea tinere?ii fiind, nu s-a temut de moarte ?i l-a trimis ?i pe Sf?ntul Nestor, adolescent ?nc?, s?-L m?rturiseasc? pe Hristos, zic?ndu-i cunoscutele cuvinte: ??i pe Lie ?l vei birui ?i pe Hristos ?l vei m?rturisi?. Acum ne temem de coronavirus, care ?n orice caz nu este atotdevorator, atotdistrug?tor ?i atotucig?tor, precum era vechea molim? din Tesalonic. Ascult?m disciplina?i de noii adoratori ai zei?ei S?n?t??ii, ?l necinstim pe Dumnezeu ?i ?l m?hnim pe marele mucenic, iubitor al Tesalonicului ?i f?c?torul de minuni ocrotitor al ora?ului, Sf?ntul Dimitrie. ?n aceste zileTesalonicul este pustiu duhovnice?te ?i ?nchis. Pe ce s? se bazeze Sf?ntul cel iubitor de oameni pentru a cere mila lui Hristos, a?a cum ?i cerem ?n troparul s?u?
?Mare ap?r?tor te-a aflat ?ntru primejdii lumea, purt?torule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe p?g?ni. Deci precum m?ndria lui Lie ai surpat ?i la lupt? ?ndr?zne? l-ai f?cut pe Nestor, a?a, Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roag?-L s? ne d?ruiasc? nou? mare mil?.?
[1]V. Protopresbiter Theodoros Zisis, ?? ?????? ?????? ??? ??????? ???? ?? ????????? ??? ????? ????????? ???????, ?n revista ????????? 22 (2020), pp. 154-161 ?i ?n nou-ap?ruta noastr? carte ????????? ??? ?????????. ???????? ??? ???????? ??? ??? ????????? ??? ?????, Tesalonic, 2020, pp. 13-24. ?n limba rom?n? ?Biserca ?i coronavirusul. Atac la adresa dogmelor ?i a sfin?eniei bisericii?, AMMOTB, Beiu?, 2021, pp.9-15.
[2]?n art. cit., ?n ?????????, p. 158, iar ?n carte, la p. 19. ?n limba rom?n? p. 15.
[3]Articolul a fost publicat pe site-ul ?Ikivotos? ?n data de 13.09.2020.
[4]Pentru o prim? combatere a pozi?iilor lui Ioannis Bougas, v. articolul teologului V. Charalambous, ??????????? ?? ???? ??????????????? ??? ??????????? ??? ??? ?? ?????? ??? ???????, ?n ????????? ?????, nr. 2324,? 9 octombrie 2020, pp. 1 ?i 2.
[5]?n rev. ????????? pp. 191-215, iar ?n nou-ap?ruta noastr? carte, la pp. 67-102. ?n limba rom?n? pp. 62-96.
[6]???? ??? ????? ???? ??? ??? ?????? ???????????, PG 155, 336.
[7]V. ?n volumul anterior amintit, ????????? ??? ??????????, pp. 119-138. ?n limba rom?n? pp. 112-131.
[8]Toate textele legate de acest subiect au fost publicate de Centrul de Studii Hagiologice al Sfintei Mitropolii a Tesalonicului, ?n volumul intitulat ? ?????????? ??? ??????????. ??. ????????? ???? ??? ???????? ??? ????? ?????????, text, traducere, introducere, comentarii de Panagiotis K. Christou, Tesalonic, 1993.
[9]Ibidem, pp. 212-231.
[10]V. Pagina de interneta ziarului? ????????? ?????, 21.10.2020.
Ma scuza?i de deranj p?rinte, sper sa fie cu putin?? sa l?muri?i ?tim foarte bine ca Dumnezeul adevarat este cel pe care noi ortodoc?ii il slujim. Adica Sf?nta Treime ce este de o fiin?? nedesp?r?ita ?i format? din trei persoane , Tat?l, Fiul ?i Duhul Sf?nt. Este gre?it sau nu daca zicem ca Dumnezeu Sf?nta Treime este de o fiin?? nedesp?r?ita dar cele trei persoane sunt diferite?
De asemenea, am citit pe un site despre Sf?nta Treime ai am intampinat aceast? fraz? pe care nu o ?n?eleg : ,,s-a pre?cizat ca dumnezeirea nu este compusa si impartita ; de aceea treimea nu inseamna triteism, adica trei fiinte dumnezeiesti distincte, ci trei iposta?suri consubstantiale. Aceeasi fiinta este posedata si folosita in mod egal si perfect de Cele trei, dar in mod personal si propriu.,, . Ati putea va rog sa ma l?muri?i ?i s?-mi spune?i cum sa ma feresc de ereziile trinitare? Ma scuza?i de lungimea mesajului. Doamne ajut?!
Persoanele Sfintei Treimi au aceea?i fiin?? dumnezeiasc? ?i acelea?i atribute (?nsu?iri) dumnezeie?ti, dar ca persoane distincte ele au propriet??i incomunicabile, proprii numai uneia ?i care le fac inconfundabile. Astfel, Tat?l este nen?scut, Fiul este n?scut din Tat?l, iar Duhul Sf?nt purces din Tat?l. Tat?l este izvor ?i principiul ?ntregii Dumnezeiri ?ntruc?t na?te pe Fiul din veci ?i purcede pe Duhul Sf?nt. ?n acest fel persoanele treimice se disting ?ntreolalt? prin ni?te propriet??i incomunicabile, dar sunt ?i unite idisolubil. De?i distincte, persoanele treimice sunt deofiin??, egale, ?mpreun?-ve?nice ?i inseparabile, voind ?i ac?ion?nd ?n toate unitar.
Sf. Ioan Damaschinul scriind despre persoanele Sfintei Treimi preciza: ?Sunt unite, nu ?n ?n?elesul c? se amestec?, ci ?n sensul c? ele se ?ntrep?trund ?i con?in una pe alta. Fiecare locuie?te ?n cealalt?, f?r? nici o amestecare ?i contopire. Ele nu sunt nici separate, nici ?mp?r?ite?. ?ntre Dumnezeu Tat?l, Fiul ?i Sf?ntul Duh exist? o comuniune absolut?, Persoanele treimice se ?ntrep?trund, se ?nconjoar? reciproc, locuiesc una ?n alta, fiecare este ?ntreag? ?n celelalte dou?.
?n?elegerea ?i tr?irea tainei care ?nconjoar? Sf?nta Treime presupune deta?area de leg?tura p?tima?? fa?? de lucrurile lumii acesteia. Despre aceasta Sf. Grigorie de Nazianz spune: ??ncep?nd cu ziua ?n care am renun?at la lucrurile lumii acesteia ochii mei au fost orbi?i de lumina Treimii a c?rei str?lucire dep??e?te tot ceea ce g?ndirea putea s?-?i imagineze, c?ci de pe Tronul sublim, Treimea r?sp?nde?te razele Sale inefabile comune celor Trei…?ncep?nd cu acea zi eu sunt mort pentru lume ?i lumea este moart? pentru mine?.
Ca s? nu cazi ?n erezii trinitare trebuie s? cuno?ti ?nv???tura ortodox? despre Sf?nta Treime. V? recomand s? citi?i ?n mod gradual urm?toarele c?r?i:
?nv???tura de credin?? cre?tin? Ortodox?; Dogmatica Ortodox? pentru seminariile teologice, Dogmatica empiric? ?i Dogmatica patristic? de Ioannis Romanides, Dogmatica Sf Iusin Popovici; Dogmatica Sf. Ioan Damaschinul ?i Dogmatica ?i alte studii de P?rintele Dumitru St?niloae.
Buna ziua, ma scuzati de deranj parinte , insa am o problema care ma nelinisteste. Cel mai probabil nu o sa puteti sa ma lamuriti , dar macar sa va dati cu parerea despre situatia mea. Am citit , am ascultat interviuri cu mari duhovnici despre ,,casatorie sau calugarie,, . Nu prea m-am lamurit , insa din ce am inteles este ca chemarea catre calugarie o ai de cand esti mic , o simti . Toata viata mea nu mi-a stat gandul la calugarie , doar recent in ultimul an , un an si jumate imi vin din cand in cand ganduri despre cum ar fi in manastire , cum ar fi daca as fi calugar. Nici la casatorie nu prea mi-ai stat gandul , se mai intampla sa ma gandesc uneori cum ar fi daca as avea o nevasta si copii. Mintea mea nu prea s-a gandit la nici o varianta din astea doua. Sunt tanar, am 20 de ani , dar totusi ma chinuie acest sentiment ca nu stiu ce cale sa aleg . Cel mai probabil nu stiti ce sa-mi raspundeti , ceea ce este ok , va inteleg , dar macar sa va dati si dumneavoastra cu parerea despre situatia mea mai complicata. Doamne ajuta!
La aceasta ?ntrebare cel mai potrivit ar fi s?-?i r?spund? duhovnicul t?u, dac? ai. ?n caz contrar ar trebui s?-?i cau?i unul, dar s? nu fie ecumenist. Nu este o regul? ca cineva s? simt? aceast? chemare din copil?rie, unii au devenit c?lug?ri la maturitate sau chiar la b?tr?ne?e. La v?rsta aceasta ar cam trebui s? sim?i ce te atrage mai mult, ca s? ?tii spre ce trebuie s? te ?ndrep?i. Dac? nu ai duhovnic ?i nici nu ?i-e limpede pe ce drum s? mergi, monahismul sau via?a de familie, cere de la Dumnezeu ajutor, s? te lumineze , s?-?i arate calea. Roag?-te s?-?i dea un r?spuns. M?ntuirea o po?i ob?ine ?i ?n lume, nu doar ?n m?n?stire. Sf?ntul Paisie Aghioritul spunea c? cine este un so? bun, care ??i ?ndepline?te ?n mod serios aceast? ?ndatorire, ar fi putut fi un c?lug?r bun, iar cine este un bun c?lug?r ar fi putut fi la fel de bine un familist bun dac?, bine?n?eles, ar fi urmat aceast? cale. Altcineva spunea c? nu to?i cei din m?n?stire se m?ntuiesc precum nici to?i cei din lume nu se pr?p?desc. Sfatul meu este s? nu te gr?be?ti ?n a lua o decizie. Ca s? afli mai multe despre monahism ??i recomand cartea mitropolitului Antonie Pl?m?deal? ?Tradi?ie ?i libertate ?n spiritualitatea ortodox??. Sper s?-?i fie c?t de c?t de folos aceste cuvinte. Doamne ajut?!
Buna ziua parinte ,va rog sa ma scuzati daca vi se pare usor puerila intrebarea , insa am o nelamurire si sper sa fie cu putinta sa stiti sa-mi raspundeti. Exista oameni care practica sporturi de contact , care sunt destul de violente ( box de exemplu) . Se intampla uneori ca acesti sportivi , sa-si mai rupa o mana , un picior , sau mai grav sa-si rupa/disloce mandibula . Ei ajung la operatie si medicii le pun niste tije de metal sau niste bolti ca sa tina osul, insa acele parti de metal raman in corp pana si dupa vindecarea osului ( cel putin asa stiu eu ) . Este oare pacat sa se puna in om aceste obiecte din metal ? Eu stiu ca trupul nostru este templu al Duhului Sf?nt si atunci ma gandesc sa nu pacatuim cumva , daca noi ne operam si ni se baga astfel de chestii in corp. Va rog sa ma iertati daca intrebarea mea nu a fost destul de competenta , sau poate vi se pare putin ridicola. Doamne ajuta!
?n astfel de situa?ii nu p?c?tuim. Contextul ?n care Sf?ntul Apostol Pavel afirm? c? trupul nostru este ?templu al Duhului Sf?nt? este cu totul altul, ?i anume despre p?catul desfr?n?rii (I Corinteni 6, 18-19). Doar prin p?cat se spurc? trupul omului, mai precis prin p?catul desfr?n?rii. De aceea tot ?n aceast? epistol? Sf?ntul Ap. Pavel ?ndeamn? categoric: ?Fugi?i de desfr?nare!? (versetul 18). Prin metodele amintite de tine se salveaz? un m?dular al trupului omenesc, pentru ca acel om s? aib? o via?? normal?, ca s? nu depind? de altcineva. Restaurarea s?n?t??ii este un lucru pozitiv.
Buna seara p?rinte , ma scuza?i de deranj, am ?i eu o nel?murire, sper sa fie cu putin?? s?-mi r?spunde?i. Dac? ne-am uni cu fra?ii no?trii basarabeni, ce se va ?nt?mpla cu bisericile / m?n?stirile basarabenilor ce ?in de moscova. Credeti ca ar trebui s? r?m?n? cu moscova sau sa vina la noi in BOR . Si daca sa zicem ei isi doresc sa vina la noi in BOR, ce demersuri ar trebui s? se fac?? Doamne ajut?!
Este aproape imposibil s? se ?ntimple a?a ceva, cel pu?in ?n viitorul apropiat, deoarece nu exist? voin?? politic? pentru ?nf?ptuirea acestui deziderat. ?n consecin??, nu are niciun rost s? facem specula?ii pe ideii ipotetice.