Biserica ?i coronavirusul

Sub egida Asocia?iei m?rturisitorilor ?i martirilor ortodoc?i din ?ara Beiu?ului: popa Flore din Beiu?, popa Mihai din S?nmartin ?i G?vru?a Petru din Pocola a ap?rut de cur?nd o carte de excep?ie a unuia dintre cei mai mari patrologi contemporani Protoprezbiter Teodor Zisis, profesor emerit al Universit??ii din Tesalonic, ?Biserica ?i coronavirusul. Atac la adresa dogmelor ?i a sfin?eniei bisericilor?, ?n traducerea lui Emanuel Dumitru.

Con?inutul c?r?ii a fost publicat ?n Grecia ?n anul 2020 mai ?nt?i sub form? de articole individuale a celor ?ase capitole din componen?a acesteia, care ulterior au fost comasate ?n prezenta lucrare.

Pandemia de coronavirus a pus la grea ?ncercare ?ntreaga umanitate, dar mai cu seam? credin?a oamenilor ?n Dumnezeu, provoc?nd team? ?i tulburare chiar ?i printre oamenii credincio?i, afect?ndu-i p?n? ?i pe slujitorii Bisericii, ?care ar trebui s? cread? ?n atotputernicia ?i bun?tatea lui Dumnezeu, ?n faptul c? toate puterile firii, toate legile naturale ascult? de voia ?i de r?nduielile lui Dumnezeu, care poate s? suprime sau s? reinstaureze func?ionalitatea acestora?.

Cartea P?rintelui Zisis prezint? o analiz? pertinent? asupra modului ?n care ierarhia greceasc? a gestionat pandemia de coronavirus, permi??nd imixtiunea politicului ?n modul de organizare ?i desf??urare a programului liturgic, culmin?nd cu ?nchiderea Bisericilor timp de dou? luni. ?ntre timp, episcopii greci au f?cut mai multe compromisuri, unii dintre ei transform?ndu-se ?n agen?i de propagand? ai vaccin?rii, de?i nu sunt de specialitate, aceasta fiind mai mult o chestiune de ordin medical dec?t teologic. ?n acest caz episcopii Bisericii nu numai din Grecia, ci din toate ??rile ortodoxe ar fi trebuit s? le r?spund? acestor politicieni necredincio?i ?i potrivnici Bisericii lui Hristos cu cuvintele episcopului Osiu de Cordoba, care ?l-a pus la locul s?u pe ?mp?ratul Constan?iu, fiul lui Constantin cel Mare, ?n anul 356, atunci c?nd acesta ?i presa pe episcopi s? accepte arianismul?: ?Nu te amesteca ?n treburile Bisericii ?i nu ne da ordine ?n aceast? privin??, ci mai degrab? ?nva?? tu de la noi acestea! Dumnezeu a pus ?mp?r??ia ?n m?inile tale, iar nou? ne-a ?ncredin?at treburile Bisericii Sale; ?i tot a?a cum cel care ?i-ar r?pi imperiul s-ar ?mpotrivi poruncii lui Dumnezeu, tot astfel teme-te c?, atribuindu-?i conducerea Bisericii, te faci vinovat de o grav? gre?eal?. Da?i Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu?.

Servilismului blasfemator al episcopilor contemporani P?rintele Zisis ?i pune ?n opozi?ie atitudinile pline de demnitate ?i curaj ale Sfin?ilor Ioan Damaschinul, ?care s-a confruntat cu imp?ra?i care voiau s? impun? interzicerea folosirii sfintelor icoane ?n biseric??, c?rora le-a spus ?n mod expres: ?Nu este al ?mp?ra?ilor a legiui ?n Biseric?, a ?mp?ra?ilor este buna conducere a Statului; conducerea Bisericii este ?ns? a p?storilor ?i a ?nv???torilor?, precum ?i pe cel al Sf?ntului Ambrozie al Milanului, care ?care nu i-a permis ?mp?ratului Teodosie cel Mare s? intre ?n biseric? ?i i-a impus poc?in?? timp de opt luni ?i excludere din Biseric? fiindc? din porunca lui fuseser? uci?i 7000 de oameni ?n hipodromul din Tesalonic ?n anul 390, ca r?zbunare fiindc? ?ntr-o revolt? a tesalonicenilor fuseser? omor??i membri de rang ?nalt ai armatei?.

Chiar din Prolog autorul ne explic? momentele ?i motivele scrierii acestei c?r?i: ?Textele cuprinse ?n cartea de fa?? au fost scrise, ?n ordine cronologic?, din luna martie a acestui an (2020) p?n? ?n luna august. Toate se refer? la m?surile care au fost luate la nivel mondial pentru protec?ia ?n fa?a pandemiei provocate de noul coronavirus. [?] Frica aceasta de moarte a dus la idolatrizarea s?n?t??ii; s?n?tatea a fost prezentat? ca bunul cel mai de pre?, ca noua divinitate, ?n fa?a c?reia toate celelalte valori trebuie s? cedeze ?i s? fie ignorate. [?] Lipsa de evlavie ?i necredin?a au ajuns la apogeu prin r?sp?ndirea adev?ratului virus duhovnicesc ? concep?ia potrivit c?reia infectarea cu coronavirusul se transmite ?i prin intermediul Sfintei ?mp?rt??anii, prin Trupul ?i S?ngele lui Hristos. [?] Timp de mai bine de dou? luni bisericile au fost ?nchise. [?] Iar atunci c?nd s-a permis accesul ?n biserici, a fost inventat? alt? mare necuviin?? ?i blasfemie, pentru ca acestea s? fie transformate ?n spa?ii ?i institu?ii comune, pentru a fi desacralizate ?i p?ng?rite. A fost impus? folosirea obligatorie a m??tii ?n biserici, la fel ca ?n alte spa?ii comune ?i practic s-a transmis mesajul c? ?n situa?ii dificile credincio?ii nu trebuie s? caute sc?parea la Dumnezeu, la Maica Domnului ?i la sfin?i, de vreme ce nici acolo nu poate fi g?sit? ocrotirea ?i t?m?duirea. [?] ?i mai r?u dec?t toate, toate acestea s-au f?cut, cu c?teva excep?ii demne de laud?, cu ?ncuviin?area unei ierarhii nevrednice, ai c?rei membri nu mai sunt slujitori ai lui Dumnezeu ?i ai m?ntuirii oamenilor, ci func?ionari ai conduc?torilor lume?ti, c?rora nu ?ndr?znesc s? li se opun? pentru a nu-?i pierde avantajele ?i privilegiile treptei episcopale, alipi?i fiind de p?m?nt ?i str?ini de ?mp?r??ia Cerurilor?.

Prelu?nd o prorocie a vrednicului de pomenire p?rinte Dionisie de la Schitul Colciu, care a profe?it c? va veni o molim? teribil? ?n toat? lumea, care va afecta mul?i oameni ?i c? singurii care nu vor fi ataca?i vor fi cei care vor merge la Biseric? ?i vor primi Dumnezeiasca ?mp?rt??anie, autorul face un paralelism ?ntre modul ?n care Dumnezeu a p?zit poporul ales de cele zece pl?gi pe care le-a adus asupra egiptenilor ?i mai ales de ultima dintre ele, moartea ?n?ilor n?scu?i de parte b?rb?teasc?, prin ungerea cu s?ngele mieilor jertfi?i a intr?rilor din casele ?n care locuiau ace?tia, ca s? fie excepta?i de la pedeaps?, ?i noul Israel al harului lui Dumnezeu, cre?tinii ortodoc?i, care ?nu suntem doar exterior pecetlui?i cu s?ngele Mielului Junghiat, dar ?l avem pe Hristos ?ntreg ?nl?untrul nostru, avem trupul ?i s?ngele Lui? ?n taina Sfintei Euharistii, suntem de un s?nge ?i de un trup cu Hristos ?i nu ne ating niciun fel de epidemii pe care Dumnezeu ?ng?duie s? loveasc? oamenii. [?] ?i dac? s-a ?nt?mplat sau se ?nt?mpl? ca ?i vreun cre?tin credincios s? fie afectat de virusul ucig?tor ?i s? moar?, aceasta nu se datoreaz? faptului c? nu a fost acoperit de harul lui Dumnezeu, ci faptului c? s-au plinit hotarele vie?ii pe care i le-a r?nduit Dumnezeu pentru prezen?a lui pe p?m?nt?.

Tocmai din aceste motive P?rintele Zisis consider? c? ?nchidera bisericilor de c?tre Sinodul Bisericii din Grecia chiar de Sfintele Pa?ti a fost o ?lucrare a diavolului? deoarece a ?mpiedicat accesul credincio?ilor la Sfintele Taine ?n momentul c?nd aveau cea mai mare nevoie de acestea. Pe bun? dreptate autorul ??i arat? indignarea fa?? de o decizie intrasingent? a Sinodului prin care se ar?ta c? ?nu ?ng?duie absolut niciunui ierarh, preot, diacon, monah sau altui slujitor al Bisericii s? fac? declara?ii publice sau s? apar? ?n mijloacele de informare ?n mas? ?i pe internet ?i ?ndeamn? pe to?i s? se nevoiasc? ?n t?cere ?i ?n rug?ciune mai intens??. Fa?? de o astfel de pozi?ie P?rintele se exprim? ?n termini foarte categorici: ?Un astfel de act de reducere la t?cere, o t?cere de morm?nt ?i chiar ?ntr-un mod absolut ? ?nu ?ng?duie absolut??, o asemenea anulare a libert??ii de exprimare nici m?car regimurile fasciste ?i dictatoriale nu ?ndr?znesc s-o formuleze pe fa??, chiar dac? o impun?.

De?i s?n?tatea este ?un bun de seam? ?i trebuie s? ne ?ngrijim de ea?, autorul constat? c? prin ?nl?turarea lui Dumnezeu ?i ignorarea ajutorului pe care oamenii ?l pot primi de la El ?n aceast? perioad? prin ?nchiderea bisericilor ?pentru a se p?zi, pas?mite, bunul public al s?n?t??ii, ?nseamn? c? punem s?n?tatea mai presus de Dumnezeu?, c? oamenii se raporteaz? la aceasta ca la un idol, fiind st?p?ni?i de frica de moarte ?i lipsindu-le curajul ?i credin?a ?n ?atotputernicia lui Dumnezeu ?i harul necreat ?i f?c?tor de minuni al Sf?ntului Duh, care anuleaz? legile naturale ?i t?m?duie?te toate bolile ?i patimile prin sfin?i, prin icoane, prin sfintele moa?te?.

?n lupta cu aceast? molim? cre?tinii ortodoc?i vor primi mare ajutor de la Sfin?i ?i de la Maica Domnului, pe care Biserica o nume?te ?i Izvorul T?m?duirilor, fapt ?nt?rit si de troparele din cuprinsul Paraclisului Maicii Domnului ?i a canonului de la slujba Sfe?taniei. P?rintele Zisis aduce ?n aten?ia cititorilor o minune s?v?r?it? de Sf?ntul Grigorie Palama ?n insula Limnos unde ap?ruse ?o boal? contagioas? mortal??, pe care a oprit-o prin rug?ciune: ?Au ajuns la intrarea ?n or??el dup?-amiaza t?rziu, iar ziua urm?toare to?i locuitorii s-au adunat ?n afara zidurilor cet??ii ?i au ?n?l?at rug?ciune ?mpreun? cu Sf?ntul Grigorie. Acest mare sf?nt, cu toate c? boala era foarte ?nsp?im?nt?toare ?i periculoas?, a oprit-o prin rug?ciunile comune ?i prin rug?ciunile sale. Nu a l?sat boala s? ?nainteze mai mult, a nimicit-o ?i a pus cap?t r?sp?ndirii mor?ii. Dumnezeu l-a sl?vit ?i prin acest lucru fiindc? ?ntotdeauna face voia celor care se tem de El, dup? cum spune psalmistul David, ?i ascult? rug?ciunile lor?(Ps. 144, 19).

De asemenea, pentru a sublinia faptul c? cre?tinii nu se tem de moarte deoarece pe aceasta a biruit-o Hristos prin ?nvierea Sa, dar ?i pentru a ar?ta cum s? ne raport?m din punct de vedere ortodox la aceasta, sunt puse ?naintea cititorilor pilde de curaj ?i b?rb??ie din Sf?nta Scriptur? ?i din Vie?ile Sfin?ilor. Curajul cre?tinilor este men?inut viu prin ?ndemnurile ?i certitudinile oferite de M?ntuitorul Iisus Hristos: ?Nu te teme!?, ?Nu v? teme?i!?, ??ndr?zni?i, eu sunt, nu v? teme?i!? ?i ?Eu sunt ?nvierea ?i via?a; cel ce crede ?n Mine, chiar dac? va muri, va tr?i. ?i oricine crede ?n Mine nu va muri ?n veac?.

Dintre m?rturiile pline de curaj ?n fa?a mor?ii a Sfin?ilor red?m aici pe cele ale ?Sf?ntului Ignatie Teoforul, mare P?rinte apostolic al secolului al doilea, care ?ne surprinde pe to?i cu iubirea sa fa?? de Hristos ?i cu ?ndr?zneala sa ?n fata mor?ii, a?a cum, de altfel, au f?cut ?i ceilal?i mucenici ?i noi mucenici?: ?La nimic nu-mi vor folosi desf?t?rile lumii, nici ?mp?r??iile veacului acestuia. ?Mai bine-mi este s? mor? ?n Hristos Iisus, dec?t s? ?mp?r??esc marginile p?m?ntului? Pe Acela ?l caut, Care a murit ? ?i a ?nviat pentru noi?Dorin?a mea a fost r?stignit? ?i nu este ?n mine foc, care s? iubeasc? materia, ci ?ap? vie?, care gr?ie?te ?n mine ?i-mi spune din?untrul meu: ?Vino la Tat?l!?, ?i a Sf?ntului Ioan Gur? de Aur, care ?d? expresie curajului ?n fa?a mor?ii ?i a celorlalte suferin?e, amplific?nd astfel ru?inea noastr? fa?? de situa?ia ?n care am ajuns ast?zi?:? ?De ce ne temem? Spune-mi! De moarte? ?Pentru mine via?? este Hristos ?i moartea un c??tig?. Sau, oare, de exil? ?Al Domnului este p?m?ntul ?i plinirea Lui?. Sau, oare, de confiscarea averii? ?Pentru c? noi n-am adus nimic ?n lume, tot a?a cum nici nu putem s? scoatem ceva din ea afar?? ?i cele mai ?nfrico??toare ale lumii acesteia mi se par demne de dispre?, iar cele pl?cute mi se par de r?s. Nu m? tem de s?r?cie, nu ?mi doresc bog??ia; nu m? tem de moarte; vreau s? tr?iesc doar pentru prop??irea voastr?? Hristos este cu mine ?i de cine m? voi teme??

?n capitolul al IV-lea care, dup? opinia noastr? constituie nucleul acestei c?r?i, autorul arat? c? ?prin ?nchiderea sfintelor biserici ?i prin interzicerea administr?rii Sfintei ?mp?rt??anii au fost ignorate ?i dispre?uite dogme fundamentale ale Bisericii, iar prin faptul c? acum se iau m?suri sanitare ?i ?n cadrul bisericilor este atacat? ?n mod barbar sacralitatea acestora, ?ntruc?t sunt asimilate unor spa?ii ?i institu?ii lume?ti obi?nuite, care nu au fost consacrate ?i nici nu reprezint? spa?ii de ?mp?rt??ire a harului dumnezeiesc?.

Folosindu-se de argumente solide din Sf?nta Scriptur?, scrierile Sfin?ilor P?rin?i ?i c?r?ile liturgice, P?rintele Zisis demonstreaz? ?c? ?n Sf?nta Euharistie ?i ?n celelalte taine nu lucreaz? puteri omene?ti ?i naturale, care ar putea permite influen?e maladive, ci lucreaz? harul necreat al Duhului Sf?nt, care lucreaz? ?i ac?ioneaz? folosindu-se de m?inile preo?ilor?. ?ntruc?t ?n cadrul Sfintei Liturghii Duhul Sf?nt se coboar? ?i preface p?inea ?n Trupul lui Hristos ?i vinul ?n S?ngele lui Hristos nu trebuie s? mai existe niciun motiv de ?ngrijorare c? prin Sf?nta Euharistie exit? riscul transmiterii coronavirusului din cauza ?mp?rt??irii credincio?ilor din acela?i Sf?nt Potir, cu o singur? Lavid? (linguri??). Celor suspicio?i, calomniatori ?i ?ndoielnici ?n credin??, P?rintele Zisis le arat? c? ?n afar? de Sf?nta ?mp?rta?ine sunt sfinte si pline de har ?i spa?iul sacru al biserici, Sf?nta Evanghelie, Sf?nta Cruce, Sf?nta Mas?, vasele liturgice, m?na preotului ?i multe altele. Se arat? apoi indignat de atitudinea ?ov?ielnic? a episcopilor greci care ?au acceptat, ?n mod blasfemator ?i p?ng?ritor, c? ?n sfintele biserici exist? pericolul de a se transmite infec?ia dac? nu se respect? m?surile sanitare care se men?in ?n toate spa?iile unde se ?nt?lnesc persoane, dac? nu se respect? distan?a necesar?, dac? nu se dezinfecteaz? bisericile, dac? s?rut?m Sf?nta Evanghelie, sfintele icoane, Sf?nta Cruce, m?na preotului?. ?Acela?i har deci, care s-a dat Apostolilor ?i Sfin?ilor P?rin?i, harul Sf?ntului Duh, umple prin slujba de sfin?ire sfintele biserici ?i r?m?ne acolo permanent, a?a cum r?m?ne harul botezului ?n cei boteza?i ?i cel al preo?iei ?n preo?i. Este acela?i har care preface p?inea ?i vinul ?n trupul ?i s?ngele lui Hristos, care lucreaz? prin sfintele icoane, f?c?ndu-le f?c?toare de minuni ?i izvor?toare de mir, precum ?i ?n moa?tele sfin?ilor. A?adar la harul ?i la sfin?irea bisericilor prin slujba t?rnosirii se adaug? spre sporire har din s?v?r?irea ne?ncetat? a tainei Sfintei Euharistii ?i a celorlalte taine, din harul bogat al lecturilor din Sf?nta Scriptur? ?i al c?nt?rilor, din ?nmul?irea harului ?n cei care se ?mp?rt??esc ?i cei care iau parte la slujb?. ?n cadrul bisericii toate se sfin?esc ?i se umplu de har, p?n? ?i pere?ii ?i c?r?mizile ?i stranele ?i scaunele ?i aerul din biseric?; coronavirusul nu poate sta ?i nu poate supravie?ui nic?ieri. De aceea m-am ?ntristat ?i m-am m?hnit c?nd am v?zut la televizor c? episcopi ?i preo?i au chemat echipe de dezinfec?ie, care au umplut de norii ?i vaporii necredin?ei noastre spa?iul sfin?it ?i neafectat de boli, locul unde are loc vindecarea de patimi ?i de suferin?e trupe?ti?.

Autorul protesteaz? ?i impotriva recomand?rii de a nu se s?ruta sfintele icoane sau de a fi s?rutate cu masc?, consider?nd aceasta ?un nou tip de iconoclasm?, dezvolt?nd ?n sus?inerea aceste pozi?ii teologia ortodox? despre cinstirea sfintelor icoane. Respinge ?i recomandarea de a nu se s?ruta m?na preotului din considerentul c? acest obicei nu are leg?tur? cu persoana preotului, ci cu faptul c? preotul ?este purt?tor al marii slujiri a Preo?iei?, poporul cinstind prin aceasta preo?ia preotului respectiv, credincio?ii s?rut?nd de fapt demnitatea preotului, care vine direct de la Hristos.

?n Epilogul acestui capitol, autorul consemneaz? c?teva pasaje sugestive dintr-o ?nv???tur? foarte ?nsemnat? a Sf?ntului Simeon al Tesalonicului despre sfin?enia bisericii, din care prezentem doar un scurt fragment: ?? ?n biserici lucreaz? puteri dumnezeie?ti ?i ar?t?ri ale ?ngerilor ?i ale sfin?ilor; se s?v?r?esc minuni; se ?mplinesc cereri; se face vindecarea bolnavilor. P?n? ?i obiectele ne?nsufle?ite din biserici, apa ?i pietrele ?i coloanele ?i v?lurile ?i fierul se sfin?esc, bine?n?eles nu prin ele ?nsele, devreme ce sunt ne?nsufle?ite ?i crea?ii ale lui Dumnezeu ?i de la ele ?nsele nu au nimic??

?ntruc?t ierarhia bisericeasc? nu i-a mustrat pe politicieni pentru ac?iunile ?ndreptate ?mpotriva Bisericii ?i pentru c? nu au ap?rat tezaurul credin?ei ?i nu au men?inut bisericile deschise, fiind asimilate cu oricare institu?ie lumeasc?, pun?nd semnul egalit??ii ?ntre biserici ?i supermarketuri, ?i cer?nd m?suri echivalente pentru biserici la fel ca pentru magazine la deschiderea acestora, P?rintele le repro?eaz? cu durere: ?Nu, dragii no?tri arhierei! Locurile r?u famate sau magazinele lume?ti nu sunt acela?i lucru cu sfintele biserici, ca s? cere?i tratament egal. Nici m?car nu trebuia s? cere?i un astfel de lucru, ci cu hot?r?re, cu puterea ?mp?r?teasc? a demnit??ii arhiere?ti ? fiindc?, dup? cum a?i ?nv??at ?n Facult??ile de Teologie, preo?ia concentreaz? ?ntreita slujire a Domnului, ?mp?r?teasc?, profetic? ?i arhiereasc? ? pe cezarul lumesc necredincios trebuia s? ?l l?sa?i ?n afara bisericilor, ?n care s?l??luie?te ?i lucreaz? ?mp?ratul universului. Biserica este casa lui Dumnezeu ?i locul unde lucreaz? Duhul Sf?nt?.

?ntre cauzele principale care au adus Ortodoxia Universal? nu numai cea greceasc? ?ntr-o stare at?t de grea, P?rintele Zisis enumer? o serie de ac?iuni antievanglelice ?i antipatristice cum ar fi deciziile ?eretice ?i filoschismatice? de la pseodosinodul din Creta, ?pseudo-autocefalia schismaticilor din Ucraina?? ?i ?globalismul ?i ecumenismul?, promotorul principal al acestora fiind actualul Patriarh Ecumenic Bartolomeu: ?Nu au fost de ajuns schimb?rile ?n credin?a Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornice?ti ?i Apostolice, prin recunoa?terea ereziilor drept biserici ?i validarea particip?rii noastre la ?Consiliul Mondial al Bisericilor?, adic? al ereziilor, de c?tre pseudosinodul din Kolimbari, Creta (2016), precum ?i p?r?sirea modului sinodal de ?ntrunire ?i func?ionare a ?Sinodului?. Nu a fost de ajuns schimbarea urm?rit? ?n conducerea Bisericii, prin imitarea primatului papal al puterii de c?tre Patriarhul Ecumenic ?i prin noua ecleziologie eretic? a ?primului f?r? egali? (primus sine paribus), care a fost pus? ?n aplicare prin intruziunea dezbin?toare ?n cadrul altei jurisdic?ii biserice?ti, prin recunoa?terea schismaticilor din Ucraina. N-au fost de ajuns at?tea devieri eretice ale Patriarhului Bartolomeu, care nu mai ?ine cont nici de principiul ?p?rutu-s-a Duhului Sf?nt?, nici de ?urm?nd Sfin?ilor P?rin?i?, ci construie?te ?n spa?iul Ortodoxiei, ca ?i papa, un nou Turn Babel, care ?ns? se va pr?bu?i grabnic fiindc? deja a ?nceput confuzia ?i lipsa de acord ?ntre limbile teologilor ?i ale clericilor. A trebuit s? ?ndr?zneasc? s? atace ?i unitatea ?n sf?ntul cult, d?ndu-?i acordul cu cei care au pl?nuit la nivel mondial ?nchiderea bisericilor ?i crearea fricii ?n fa?a ?mp?rt??irii cu Trupul ?i S?ngele lui Hristos. Scandalizeaz? derapajele arhiereilor Tronului Ecumenic din ?ntreaga lume, ?n ce prive?te p?r?sirea modului tradi?ional de administrare a Sfintei Euharistii cu Sf?nta Lavid?, ?n America, ?n Australia, ?n Marea Britanie, ?n Olanda, ?n Germania, ?n Belgia ?i ?n alte p?r?i. Preo?i masca?i batjocoresc ?i ridiculizeaz? Marea Tain?, f?c?ndu-se p?rta?i la o mascarad? ?i ?ncet?nd s? mai fie slujitori ai Preo?iei. ?i ?n loc s? fie mustra?i ?i pedepsi?i sinodal, sunt acoperi?i prin transformarea unei probleme p?n? acum inexistente ?n problem? pastoral? care p?n? ast?zi nu a existat ?ntr-o problem? ?nsemnat?, care are nevoie de abordare panortodox?. Cre?m o problem? ?i apoi ?ncerc?m s? o rezolv?m ?ntr-un mod antiortodox ?i antipatristic prin declara?ia ipocrit? ?i lini?titoare c? ?nicidecum nu ne propunem s? ne distan??m de cele predate nou?, tuturor, de c?tre ferici?ii no?tri P?rin?i?. Asta scrie patriarhul Bartolomeu ?ntr-o epistol? patriarhal? pe care a trimis-o ?n data de 1 iunie c?tre to?i ?nt?ist?t?torii Bisericilor autocefale, ?ncheind ?n felul urm?tor: ??n fa?a condi?iilor create ne dorim s? ascult?m cugetul ?i g?ndurile Voastre fr??e?ti, ca ?mpreun? s? ?naint?m spre abordarea pastoral? a ?ndoielilor referitoare la modul consacrat de administrare a Sfintei ?mp?rt??anii??.

Cartea P?rintelui Teodor Zisis ?Biserica ?i coronavirusul. Atac la adresa dogmelor ?i a sfin?eniei bisericilor? este valoroas? nu numai pentru c? identific? cu o acurate?e chirurgical? problemele teologice ?i morale ale ierarhilor ?i clericilor greci, cu unele excep?ii, f?c?nd o diagnoz? corect? ?i profund? a crizei spirituale generat? de? epidemia de coronavirus, ci eviden?iaz? ca un adev?rat doctor de suflete ?i leacurile vindec?ri: ?nv???turile Evangheliei ?i a Sfin?ilor P?rin?i; ?ntreaga Tradi?ie a Bisericii Ortodoxe.