Autocefalia ucrainean?

Protoprezbiter Teodor Zisis, Profesor emerit al Universit??ii din Tesalonic

Autocefalia ucrainean?

Interferen?a necanonic? ?i dezbin?toare a Constantinopolului

Tesalonic 2018

Editura ?Palimpsiston?

PROLOG

Deja au ap?rut persecu?iile ?i tulbur?rile interne care vor nenoroci Ucraina din pricina interferen?ei samavolnice ?i necanonice a Bisericii de Constantinopol ?ntr-o jurisdic?ie str?in?. Ucraina, din epoca ?ncre?tin?rii ru?ilor ?n perioada lui Vladimir (988), apar?ine politic ?i biserice?te istoriei unitare a ru?ilor. Constantinopolul a sprijinit aceast? unitate de-a lungul veacurilor statornic, chiar ?i c?nd neor?nduielile politice din regiune, ?ntrep?trunse cu tendin?ele de latinizare a ru?ilor ortodoc?i, au reu?it s? desfac? unele regiuni ale ru?ilor ?i s? le anexeze la un stat vecin occidental. La scurt timp, aceast? unitate, care a fost tulburat? temporar, a revenit, ?i deciziile Patriarhilor de Constantinopol, care au conlucrat la aceste dezbin?ri, au fost caracterizate drept malefice ?i interesate de c?tre urma?ii lor, sfin?i isiha?ti.

Constantinopolul duce lips? de acest rol al lui istoric drept agent de unitate al ortodoc?ilor, urm?nd pe Patriarhii malefici, nu pe cei sfin?i, ca s? slujeasc? iar??i puteri occidentale, care cultiv? sistematic rusofobia ?i urm?resc sl?birea marelui neam de ru?i ortodoc?i.

Erodarea moral? ?i duhovniceasc? a Occidentului, care conduce lumea occidental? la o catastrof? intern?, papismul ?i protestantismul, nu doar c? nu au abordat-o ?n mod s?n?tos, ci s-au ?mboln?vit greu ?i ei ?n?i?i de secularism, de libertinajul moral ?i de dezm??. Acum chiar ?i ??rile ortodoxe care s-au ?nrolat ?n Uniunea European? sau doresc s? o fac? sunt silite de c?tre conducerea ?Noii Ordini Mondiale? ?i voteaz? legi imorale ca s? dizolve lucrurile care continu? societ??ile cre?tine: c?s?toria, familia, istoria na?ional?, ora de religie, r?d?cinile cre?tine ale civiliza?iei europene.

Totu?i, Rusia lui Vladimir Putin reac?ioneaz? la toate acestea, de aceea se ?i str?duiesc s? o ?ngenuncheze ?i biserice?te, utiliz?nd Patriarhia Ecumenic?, din nefericire, care ??i prejudiciaz? astfel rolul recunoscut de to?i ortodoc?ii de factor coordonator ?i unificator. Ar fi fost un lucru de dorit, de vreme ce Constantinopolul, prin pseudosinodul din Creta a tr?dat credin?a ortodox? ?i a ?ndrept??it ecumenismul sincretist al occidentalilor, ca Biserica Rusiei, care nu a luat parte la a?a-zisul ?Sf?nt ?i Mare Sinod?, s? se alinieze biserice?te cu conducerea politic? a Rusiei ?mpotriva Occidentului, ?mpotriva ?nv???turilor gre?ite ale papismului ?i ale protestantismului, ?mpotriva panereziei ecumenismului ?i s? nu urmeze Constantinopolul ?n declinul lui eretic ecumenist. Poate capul Bisericii, Dumnezeu-Omul Hristos, prin acordarea imprudent?, necanonic? ?i care ignor? istoria a autocefaliei schismaticilor din Ucraina, lucreaz? din nou triumful Ortodoxiei ?i ru?inarea vr?jma?ilor ei. Prima independen?? a Moscovei de Constantinopol s-a produs dup? Sinodul tr?d?tor de la Ferrara-Floren?a(1438-1439).

Protoprezbiter Teodor Zisis????????????????????????????????????????????????????????? Decembrie 2018

Cuprins

1. UCRAINA ESTE TERITORIU CANONIC AL BISERICII RUSIEI. Nu exist? documente doveditoare ?n favoarea Constantinopolului.
2. Kievul a n?scut Biserica Rusiei ?i apar?ine de ea p?n? ast?zi.
3. Patriarhia Ecumenic? se pune al?turi de ni?te puteri schismatice dezbin?toare.?
4. R?st?lm?cirea inten?ionat? ?i ascunderea documentelor. Se preg?te?te un studiu de referin???
5. Biserica mam? a Ucrainei este acum Moscova. Constantinopolul a fost ?n trecut.
6. Ucraina este un precedent r?u pentru autocefalia Skopjei. Biserica Serbiei este nelini?tit?
7. Autocefalia ?n Ucraina va v?t?ma Constantinopolul. Vor trage foloase Grecia ?i America
8. Constantinopolul provoac? dezbin?ri ?i schisme. S?-?i ?ndrepte cursul
9. AUTOCEFALIA UCRAINEAN?. Dosirea ?i r?st?lm?cirea documentelor.
10. Introducere preliminar?.
11. ?n chestiunea ucrainean? Biserica Rusiei are dreptate. Primejdia etnofiletismului pentru Bisericile grece?ti.
12. Istoria unitar? ?i indivizibil? a Bisericii Rusiei. Cuprinde ?i Kievul.
13. Eforturile nefericite de ?mp?r?ire a Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia.?
14. a) Mali?iozitatea Patriarhului varlaamit Ioan Caleca dezbin? Biserica Rusiei.
15. b) Unitatea este restaurat? de Patriarhul isihast Isidor I.?
16. c) ?mp?ratul Ioan VI Cantacuzino favorabil Bisericii unitare Ruse.?
17. d) Patriarhii Calist I ?i Filothei Kokkinos favorabili Bisericii unitare Ruse.?
18. Dezbinarea Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia, lucrare a unia?ilor ?i latino-cuget?torilor.?
19. Reunirea Kievului ?i Moscovei ?n 1686 ?i r?st?lm?cirea documentelor aferente.
20. a) Cele dou? documente invocate de Constantinopol sunt r?st?lm?cite de propriii cercet?tori.
21. b) Primul document ?i interpretarea lui corect?.?
22. c) Al doilea document clarific? mai bine lucrurile.?

Concluzii?

I UCRAINA ESTE TERITORIU CANONIC AL BISERICII RUSIEI.
Nu exist? documente doveditoare ?n favoarea Constantinopolului

1. Kievul a n?scut Biserica Rusiei ?i apar?ine de ea p?n? ast?zi.

?n centrul proceselor, disensiunilor, opozi?iilor biserice?ti, dar ?i al revendic?rilor geo-politice, se afl? ?n vremea aceasta acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei, care de veacuri nu numai c? apar?ine jurisdic?iei biserice?ti a Bisericii Rusiei, ci constituie ?i ob?r?ia istoriei biserice?ti a ru?ilor, locul de ba?tin?, cristelni?a care a n?scut Biserica Rusiei prin botezul conduc?torului ru?ilor, Vladimir, ?i a poporului rus ?n Kiev ?n 988. S?rb?torile mileniului de cre?tinare a ru?ilor (988-1988) la ini?iativa Bisericii Ruse ?i mai ales ?n Kiev, cu recunoa?tere inter-bisericeasc? ?i contribu?ie inter-disciplinar? demonstreaz? cui se subordoneaz? biserice?te dup? accep?iunea comun? Kievul. Atunci Constantinopolul a revendicat drepturi asupra ?inutului Kiev ca s? fie nevoie ca Patriarhul Moscovei ?i ceilal?i ?nt?ist?t?tori s? ia voie de la Constantinopol s? se deplaseze la manifest?rile festive la Kiev.

Dac? deschide cineva orice Enciclopedie religioas? sau ?Dipticele? Bisericilor Locale, care prezint? articularea lor administrativ?, precum ?i articularea administrativ? a celorlalte Biserici, va observa c? Ucraina depinde administrativ ?i canonic de Biserica Rusiei. A fost consemnat sau recunoscut p?n? acum c? Ucraina depinde de Patriarhia de Constantinopol? ?n Calendarul Patriarhiei Ecumenice pe anul 1998, pe care s-a ?nt?mplat s?-l g?sesc repede ?n biblioteca mea, ?n vol. II (Administra?ie), la capitolul ?Restul Bisericilor autocefale?, este trecut? prima Biserica Rusiei, ?n enumerarea Mitropoli?ilor ei primul lor ?l ocup? Vladimir, ?Mitropolitul Kievului ?i a toat? Ucraina, membru permanent al Sf?ntului Sinod? al Bisericii Ruse[1],predecesorul Mitropolitului canonic de ast?zi, Onufrie. ?n Biserica Rusiei sunt trecu?i ?i to?i ceilal?i Mitropoli?i, Arhiepiscopi ?i episcopi ai eparhiilor ?i ora?elor din Ucraina, Facult??ile de Teologie din Kiev, din Odessa, faimoasa Lavr? a Pe?terilor din Kiev, Lavra Poceaev ?i o mul?ime de alte a?ez?minte ?i locuri de ?nchinare. Acela?i lucru se ?nt?mpl? ?i cu ?Dipticele? Bisericii Greciei din 2018, care enumer? Mitropoli?ii, Arhiepiscopii, Episcopii ?i numeroasele eparhii ale Ucrainei care apar?in de jurisdic?ia bisericeasc? a Bisericii Rusiei[2].

2. Patriarhia Ecumenic? se pune al?turi de ni?te puteri schismatice dezbin?toare

Deci, chiar ?i numai pe baza acestei situa?ii biserice?ti consemnate oficial, care poate s? fie ?nt?rit? de o mul?ime de alte documente, Ucraina este biserice?te de la ?nceputul istoriei cre?tinismului o parte nezdruncinat? ?i nedesp?r?it?, la ?nceput ?n frunte, a Bisericii Rusiei. Pentru o perioad? mic? de timp, din cauza unor situa?ii istorice deosebite ?i a unor constr?ngeri ?i uneltiri externe, a r?mas sub jurisdic?ia Constantinopolului, sub care de altfel a fost de veacuri ?n ?ntregime ?i Biserica Rusiei, unit? cu Kievul. ?i, c?nd au pierit aceste presiuni ?iuneltiri externe din partea Occidentului papista? de atunci, prin intermediul Poloniei, Lituaniei ?i a altor putericruciate ?i uniate, a revenit acolo unde apar?inea de la ?nceput ?i dintotdeauna, la Biserica Ortodox? a Rusiei. Este o gre?eal? c? ast?zi Patriarhia Ecumenic? se al?tur? acelora?i puteri occidentale care au dezbinat odinioar? Biserica Rusiei ?i au provocat prigonirea ortodoc?ilor ?i ?nc?lcarea unor locuri sfinte, dup? cum se preg?tesc s? fac? ?i acum ucrainenii na?ionali?ti, ascun?i de pre?edintele unit al Ucrainei, Poro?enko[3], ?i schismaticii filopapista?i din Ucraina.

3. R?st?lm?cirea inten?ionat? ?i ascunderea documentelor. Se preg?te?te un studiu de referin??

Preg?tim un articol cu toate elementele doveditoare istorice despre jurisdic?ia ne?ndoielnic? istoric a Bisericii Ruse asupra Ucrainei. Facem aceasta ?tiin?ific pentru c? ?n parcursul nostru universitar, cel ce scriu, ?i so?ia mea, Cristina Bulaki-Zisis (acum monahia Nectaria), profesor asistent al Facult??ii Teologice al Universit??ii din Tesalonic, pe subiectul cunoscut al ?Istoriei Bisericilor slave?, ne-am ocupat intens de istoria Bisericii Ruse ?i de rela?iile ei cu Biserica de Constantinopol, de aceea suntem deranja?i ?i ?ntrista?i c?nd este contraf?cut adev?rul istoric. Din p?cate, Constantinopolul, pentru a-?i ?ndrept??i intruziunea sa anticanonic? pe terenul jurisdic?iei biserice?ti a Ucrainei, invoc? dou? documente dintre zeci de alte documente, din care dovede?te pas?mite c? Ucraina nu a fost cedat? niciodat? definitiv Bisericii Rusiei, nici prin actul sinodal din 1686, care ?nt?re?te c? Ucraina ar fi r?mas chipurile sub Patriarhia ecumenic? ?i c? cedarea a fost temporar?. Este vorba despre o r?st?lm?cire inten?ionat? ?i de deformarea documentelor pentru o dezinformare ??tiin?ific??, ce creeaz? totu?i impresia celor care nu au o cunoa?tere istoric? suficient? c? sunt invocate elemente doveditoare puternice ?i nezdruncinate de c?tre Constantinopol. Noi vom prezenta ?tiin?ific ?n articolul nostru cu aten?ie alte documente care sunt descoperite, dar vom ?i ?ndrepta r?st?lm?cirile celor dou? documente. Ca un prim gest al folosirii inten?ionate a celor dou? documente, oferim opinia cunoscutului profesor istoric ?i canonist Vl. Feidas, care, at?t ?n articolul s?u ?Enciclopedie religioas? ?i moral??, c?t ?i ?n cartea sa mare, ?Istoria bisericeasc? a Rusiei (988-1988)?, accept? faptul c? prin actul sinodal din 1686 Patriarhia Ecumenic? a pus Ucraina sub jurisdic?ia Patriarhiei Moscovei. Scrie cuv?nt cu cuv?nt: ??n 1686 a fost semnat? pacea ruso-polonez?, iar Rusia Mic? ?mpreun? cu Kievul au fost cuprinse la Moscova. Eparhiile de Lu?k, Lvov, Przemy?l?i Moghilev ?i-au dob?ndit libertatea religioas?? ?n final, Patriarhul Dionisie a pus Mitropolia de Kiev ?n jurisdic?ia Patriarhiei Moscovei (1687)?[4]. ?i noi, ?n studiul nostru cu titlul ?Patriarhia Ecumenic? ?i Biserica Rusiei? am scris c? ?dup? victoria ru?ilor asupra Poloniei din 1654 ?i ?ncorporarea Ucrainei ?n Rusia a fost legat din nou Kievul cu Moscova ?i a fost restaurat? unitatea prin validarea Patriarhiei Ecumenice? (1686)[5].

4. Biserica mam? a Ucrainei este acum Moscova. Constantinopolul a fost ?n trecut

De asemenea, nu este adev?rat c? Patriarhia Ecumenic? este mama Bisericii Ucrainei ?i, prin urmare, ca Biseric? mam?, are dreptul s? acorde autocefalie Bisericilor pe care le-a n?scut, dup? cum a acordat autocefalie Bisericilor Rusiei, Greciei, Rom?niei, Serbiei, Bulgariei, Albaniei. Are dreptul p?n? c?nd o Biseric? fiic? devine autocefal?, c?nd nu mai este fiic?, ci Biseric? sor?, egal? ?n toate cu Biserica din care a provenit, care nu mai este ?ndrept??it? s? intervin? ?n problemele ei interne; c?nd o face, s?v?r?e?te c?derea canonic? grea de intruziune ?ntr-o jurisdic?ie bisericeasc? str?in?. Biserica Rusiei ?n ?ntregime, ?mpreun? cu teritoriile din Ucraina de ast?zi, a avut drept mam? Constantinopolul p?n? la proclamarea autocefaliei ei ?i emanciparea ei din 1448, f?r? acceptul Constantinopolului, care a ridicat, totu?i, sinodal ?n 1593 ?i cu participarea altor Patriarhi din R?s?rit la vrednicia ?i cinstea patriarhal? Mitropolia Moscovei, adic? la rangul de Patriarhie, ?i a recunoscut autocefalia ei. Temporar? a fost ?mp?r?irea Bisericii unitare ?i ne?mp?r?ite a Rusiei prin faptul c? a r?mas pentru o perioad? Kievul o Mitropolie independent? ?ndeosebi prin ac?iunile Patriarhului unit Grigorie Mamas de Constantinopol, sus?inut de pseudosinodul de la Ferrara-Floren?a, care a hirotonit Mitropolit de Kiev pe Grigorie Bulgarul, de asemenea unit, ?i a pus bazele r?sp?ndirii unia?iei ?n Ucraina p?n? c?nd, ?n 1686, s-a reunit, dup? cum am spus, Ucraina cu Biserica Rus? ?i r?m?ne de atunci ?n mod netulburat de trei secole o parte din Biserica autocefal? a Rusiei. Patriarhul Bartolomeu ?nt?re?te iar??i Unia?ia prin ac?iunile sale, precum Grigorie Mamas.

5. Ucraina este un precedent r?u pentru autocefalia Skopjei. Biserica Serbiei este nelini?tit?

Pe acela?i considerent va putea sus?ine Patriarhul Ecumenic c? ?i Biserica schismatic? de la Skopje apar?ine de propria ei jurisdic?ie, ?i nu de jurisdic?ia Serbiei, de vreme ce ?i Biserica Serbiei ?i teritoriul Skopjiei au fost c?ndva ?n jurisdic?ia Bisericii de Constantinopol. Totu?i cui a fost subordonat? Skopje p?n? la independen?a ei schismatic? fa?? de Biserica Serbiei? Nu a fost subordonat? Bisericii autocefale a Serbiei? ?i nu va constitui o intruziune ?ntr-un teritoriu bisericesc str?in amestecul Constantinopolului ?n acordarea autocefaliei schismaticilor (macedoneni) de la Skopje, dup? cum se nelini?tesc conduc?torii biserice?ti ai Bisericii Serbiei ?i se opun r?ului s?v?r?it, care va fi creat ?n Ucraina? Poate s? intervin? dup? interese Constantinopolul ?n teritorii str?ine ale Bisericilor autocefale deoarece acestea au apar?inut c?ndva de jurisdic?ia lui? Chiar dac? am trece cu vederea faptul c? istoric Kievul, Ucraina, a fost parte de la ?nceput ?i membru nedesp?r?it al Bisericii Ruse, nu ajung mai bine de trei secole, din 1686 p?n? ast?zi, c?nd este subordonat canonic Bisericii autocefale a Rusiei, ca s? r?stoarne intruziunea ?n teritoriul ei canonic?

6. Autocefalia ?n Ucraina va v?t?ma Constantinopolul. Vor trage foloase Grecia ?i America

Intruziunea Constantinopolului ?n Ucraina dezl?n?uie iadul cu consecin?e rele neprev?zute pentru Constantinopolul ?nsu?i. Desigur c? Ucraina, ca stat independent, urm?re?te s? aib? ?i Biseric? autocefal? independent? ?i nu va fi istoric ?i canonic ilogic ca ortodoc?ii ucraineni s? depun? cerere ?n acest sens, ajunge s? se fac? asta ?ntr-un mod canonic ?i cu acordul celorlalte Biserici. Principiul canonic ?cele biserice?ti s-a obi?nuit s? se conformeze cu cele politice? are putere de-a lungul timpului ?i a fost valabil ?n aproape toate cazurile de acordare a autocefaliei unor regiuni care ?i-au c??tigat independen?a lor politic?. Pe baza acestui principiu, regiunile din Grecia care au fost ?ncorporate ?n statul grec de mai bine de un secol, din 1912, trebuie s? se al?ture Bisericii autocefale a Greciei, dac? este valabil principiul ?statul independent unitar ?nseamn? ?i Biseric? autocefal? unitar??. Astfel, Biserica semi-autonom? a Cretei, Mitropoliile din Dodekanisiu (cele 12 insule) ?i Sf?ntul Munte, care continu? s? fie subordonate Patriarhiei Ecumenice, numai c? apar?in regional de Grecia, va trebui s? fie ?ncorporate ?n Biserica autocefal? a Greciei, dup? cum s-a f?cut cu Heptanisia (cele 7 insule) ?n 1864. Acela?i lucru este valabil chiar ?i pentru gre?it numitele ??inuturi Noi?, care acum, dup? un secol, au devenit ?Vechi?. Constantinopolul trebuie s? ?nceteze s? mai revendice din Biserica Greciei ?i s?-i considere pe arhiereii ale?i de Ierarhia Bisericii Greciei drept arhierei ai Bisericii Constantinopolului. ?i marea Americ?, de asemenea, este stat independent ?i unitar; ?i totu?i, discu?ia despre autocefalia Bisericii din America, ce a ?nceput ?i continu?, provoac? m?nie ?i amenin??ri pentru cei care o propun Constantinopolului, care deschide singur drumul pentru evolu?ii ostile pe seama sa prin autocefalia Ucrainei.

7. Constantinopolul provoac? dezbin?ri ?i schisme. S?-?i ?ndrepte cursul

Cel mai r?u dintre toate este faptul c? ?nsu?i Constantinopolul, al c?rui rol coordonator recunoscut de to?i ?inte?te spre ?nt?rirea unit??ii ortodoc?ilor, provoac? dezbin?ri ?i schisme ?i astfel submineaz? ?i torpileaz? el singur acest rol ?i, dup? cum am scris cu alt? ocazie, el ?nsu?i taie ramura cea mai de sus, pozi?ia cea mai ?nalt?, pe care l-au ridicat sfintele canoane ?i tradi?ia bisericeasc?. A dezbinat Biserica prin pseudosinodul din Creta, la care nu au luat parte patru Biserici, care reprezint? mai mult de jum?tate din credincio?ii ortodoc?i ?i pe care nu-l accept? nici membri din Bisericile care au luat parte, clerici ?i mireni, care au ?ntrerupt pomenirea numelor episcopilor lor prin ?ngr?dire. O dezbin? iar??i prin intruziunea anticanonic? ?n Ucraina, care r?stoarn? consensul ?i acordul care a fost atins la dezbaterile presinodale pe tema autocefaliei. Conform acestora, Biserica ce dore?te autocefalia depune cerere la ?Biserica mam?? ?i, c?t? vreme ea o accept?, o transmite Patriarhiei Ecumenice, care ??i asum? s? asigure acordul panortodox. C?nd este asigurat ?i acesta, este preg?tit tomosul pentru acordarea autocefaliei. Acum nici cererea respectiv? nu a fost depus? de Biserica Ortodox? canonic? a Ucrainei. Nici ?Biserica mam?? a Rusiei nu este de acord cu acordarea autocefaliei. Efortul Constantinopolului de a se ar?ta drept ?Biseric? mam?? nu este conving?tor, de vreme ce din 1686, c?nd a fost al?turat? Ucraina la Biserica Rusiei, au trecut mai bine de trei secole, ?n care p?n? ast?zi apar?ine de Biserica Rusiei, dup? cum este recunoscut de toate Bisericile. Constantinopolul ?nsu?i p?n? de cur?nd recuno?tea pe Mitropolitul Onufrie drept Mitropolit canonic al Bisericii Rusiei ?i d?dea asigur?ri presinodale c? nu va pune niciodat? subiectul autocefaliei Ucrainei. Dar, chiar dac? primim ?i legaliz?m furtul de nume de ?Biseric? mam?? pe care ?l face Constantinopolul, care r?st?lm?ce?te documentele aferente, se g?se?te iar??i discreditat pentru c? nu i-a fost depus? cererea aferent? de c?tre Biserica Ucrainei canonic? de sub Mitropolitul Onufrie. Schismaticii ?i unia?ii nu apar?in Bisericii ?i nu au nici un drept canonic ?nainte de a se ?ntoarce ?i deveni membri ai Bisericii canonice. De asemenea, nu a fost asigurat nici acordul Bisericilor Ortodoxe Locale ?n majoritatea lor, de vreme ce numai pu?ine Biserici grece?ti, pe criterii etnofiletiste, vor fi de acord tacit cu Constantinopolul pentru c? nu cuteaz? s? se opun? v?dit adev?rului istoric.

Patriarhia Ecumenic?, pentru prima dat? ?n ultimii ani, pare at?t de neputincioas? ?i izolat? biserice?te. ?n calitate de cleric vechi, colaborator ?i consilier al Bisericii de Constantinopol, m? ?ntristez pentru aceast? evolu?ie, cu toate c? am ?ncasat am?r?ciuni ?i persecu?ii deoarece nu sunt de acord cu ini?iativele ei primejdioase. Trebuia ca actualii ei consilieri s? o abat? de la cursul spre dezbin?ri, schisme ?i izolare. Mai este vreme ?nainte de ultimul pas.

1. AUTOCEFALIA UCRAINEAN?
   Dosirea ?i r?st?lm?cirea documentelor

1. Introducere preliminar?

Toat? Ortodoxia, dar ?i restul lumii cre?tine urm?resc, una cu agonie ?i nelini?te ?i ceilal?i cu bucurie ascuns?, ciocnirea dintre cele dou? Biserici de Constantinopol ?i Moscova, din cauza jurisdic?iei revendicate ?n Ucraina sau, mai exact, din cauza intruziunii Patriarhiei Ecumenice ?n teritoriul canonic al Bisericii Rusiei, de care a apar?inut mereu ?i statornic Kievul, ?n afar? de unele perioade anormale de cuceriri str?ine, care au provocat desprinderea ei. Ne-am exprimat deja prin articolul nostru opinia, ca unii care ne-am ocupat de mai demult cu cercetarea rela?iilor dintre Constantinopol ?i Moscova. Acest articol al nostru, cu titlul ?Ucraina este teritoriu canonic al Bisericii Rusiei. Nu exist? documente doveditoare ?n favoarea Constantinopolului? a atins o acceptare larg? pe internet prin sute de mii de acces?ri. ?ntr-o s?pt?m?n? a dep??it trei sute de mii ?i acest num?r este ?n cre?tere. Acolo am promis c? preg?tim un articol mai extins, ?n care vom prezenta printr-o dezvoltare mai larg? adev?rul istoric care este ascuns ?i maltratat de Patriarhia Ecumenic? pentru a fi sus?inut? o schism? ?i probabil ?i un conflict etnic ?n Ucraina.

Concret, Patriarhia Ecumenic?, pentru a ?ndrept??i intruziunea ei anticanonic? ?ntr-o jurisdic?ie str?in?, a publicat un studiu cu titlul ?Tronul Ecumenic ?i Biserica Ucrainei ? Textele vorbesc?, unde sunt prezentate ?i comentate dou? texte patriarhale din care reiese chipurile c? ?n 1686 Patriarhia Ecumenic? a acordat temporar Kievul Bisericii Rusiei ?i c? acum are dreptul s? ridice acea acordare ?i s? redob?ndeasc? jurisdic?ia ei veche, prin urmare are ?i dreptul s? acorde unilateral autocefalie Ucrainei, f?r? opinia aprobatoare a Bisericii Rusiei, de care apar?ine de veacuri Ucraina. Constantinopolul deja a trecut printr-un pas distructiv la aceast? responsabilitate cu consecin?a c? deja Moscova a ?ntrerupt comuniunea euharistic? fa?? de Constantinopol ?i a imputat schisma Patriarhului Bartolomeu pentru c? a restabilit comuniunea cu dou? forma?iuni schismatice ?n Ucraina pe care Biserica Rusiei continu? s? le considere ?n mod ?ndrept??it drept schismatice.

Deci ?n articolul acesta mai ?ntins, pe care l-am promis, prezent?m multe texte ale Patriarhiei Ecumenice, din care reiese c? Kievul apar?ine de Rusia istoric, etnic, biserice?te, a fost desp?r?it ?n perioade istorice anormale ?i s-a reunit biserice?te ?n 1686 printr-o decizie patriarhal? ?i sinodal? a Constantinopolului. Cele dou? documente pe care le invoc? Patriarhia Ecumenic? pledeaz? pentru aceast? pozi?ie, totu?i sunt r?st?lm?cite de cei care ?i-au asumat sarcina s? sus?in? revendic?rile anticanonice ale Constantinopolului. Subcapitolele articolului nostru con?in urm?toarele:

1. ?n chestiunea ucrainean? Biserica Rusiei are dreptate. Primejdia etnofiletismului pentru Bisericile grece?ti
2. Istoria unitar? ?i indivizibil? a Bisericii Rusiei cuprinde ?i Kievul
3. Eforturile nefericite de ?mp?r?ire a Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia
4. a) Mali?iozitatea Patriarhului varlaamit Ioan Caleca dezbin? Biserica Rusiei
5. b) Unitatea este restaurat? de Patriarhul isihast Isidor I
6. c) ?mp?ratul Ioan VI Cantacuzino favorabili Bisericii unitare Ruse
7. d) Patriarhii Calist I ?i Filothei Kokkinos favorabili Bisericii unitare Ruse
8. Dezbinarea Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia, lucrare a unia?ilor ?i latino-cuget?torilor
9. Reunirea Kievului ?i Moscovei ?n 1686 ?i r?st?lm?cirea documentelor aferente
10. a) Cele dou? documente invocate de Constantinopol sunt r?st?lm?cite de proprii ei cercet?tori
11. b) Primul document ?i interpretarea lui corect?
12. c) Al doilea document clarific? mai bine lucrurile

Concluzii

1. ?n chestiunea ucrainean? Biserica Rusiei are dreptate. Primejdia etnofiletismului pentru Bisericile grece?ti

?n calitate de colaborator vechi ?i sus?in?tor al Patriarhiei Ecumenice ?n tendin?ele ?ntrez?rite de hegemonie a Moscovei ?n interiorul Bisericii Ortodoxe, la fel cu formarea teoriei despre ?A treia Rom??, care desigur c? nu a fost, nici nu este scoas? oficial ?n fa?? ?i la nivelul intereselor mele de cercetare despre rela?iile inter-ortodoxe ?i despre parcursul lor, m-am ocupat de rela?iile de-a lungul timpului ale celor dou? Biserici ?n referatele pe care le-am f?cut la dou? Congrese interna?ionale.? Aceste rela?ii s-au aflat ?n actualitate ?n 1988 cu prilejul s?rb?toririi a o mie de ani de la botezarea Sf. Vladimir ?i a poporului rus la Kiev (988-1988). Primul meu studiu cu titlul ?Patriarhia Ecumenic? ?i Biserica Rusiei? a fost comunicat ca referat la Seminarul Interna?ional pe care l-a organizat la Geneva Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice (mai 1988) cu tema: ?Rusia. O mie de ani de via?? cre?tin??. Al doilea studiu al meu cu tema ?Biserica de Constantinopol ca agent al unit??ii ru?ilor cre?tina?i de ea? a fost comunicat la Seminarul Istoric Interna?ional convocat de Biserica Rusiei (iulie 1988) la Kiev ?n contextul s?rb?toririi, de asemenea, a unui mileniu. Ambele studii au fost publicate ?n cartea ?Constantinopolul ?i Moscova?[6], unde sunt publicate de asemenea ?n anex? zeci de documente care privesc rela?iile celor dou? Biserici pe parcursul mileniului, pe baza c?rora poate oricine s? extrag? concluzii sigure ?i pentru subiectul dezb?tut ast?zi al autocefaliei la ortodoc?ii din Ucraina. Provoac? senza?ie de aceea invocarea selectiv? din partea Constantinopolului a numai dou? documente drept elemente doveditoare, care mai ales sunt r?st?lm?cite ca s? ?ntemeieze pozi?ia c? Ucraina constituie teren canonic al Bisericii de Constantinopol ?i, prin urmare, ?ndrept??esc ini?iativa ?i ac?iunile ei de a acorda autocefalie ortodoc?ilor din Ucraina, ignor?nd Biserica Rusiei ?i pe Mitropolitul canonic al Kievului, care reac?ioneaz? pe drept.

Este folositor s? men?ionez ?i faptul c? so?ia mea, Cristina Bulaki-Zisis (acum monahia Nectaria), profesor asistent de ?Istoria Bisericilor slave? la Facultatea de Teologie a Universit??ii din Tesalonic, a alc?tuit, ?n contextul iar??i a s?rb?toririi mileniului, monografia cu titlul ??ncre?tinarea ru?ilor?[7], care r?stoarn? opiniile ?tiin?ifice ale celor ce urm?reau ?i urm?resc s? nege faptul bine dovedit c? ru?ii au fost cre?tina?i de Constantinopol ?i ca s? renun?e la cre?tinarea din partea altor centre cre?tine, ?ndeosebi Roma. Cartea aceasta a fost distribuit? mul?i ani ca manual didactic studen?ilor de la Facultatea de Teologie ?i dup? pensionarea autoarei.

Clericul ?i omul de ?tiin?? grec s-ar bucura extraordinar dac? Patriarhia greac? de Constantinopol ar fi avut de partea ei istoria ?i sfintele canoane pe subiectul Ucrainei, c?nd ar fi avut un imbold ?n plus s? sus?in? istoric ?i teologic revendic?rile ei. Din p?cate, dreptatea este de partea Moscovei ?i, prin urmare, partea nedrept??it? trebuie s? fie sus?inut? ?i s? fie spus adev?rul istoric, chiar dac? este cert c? mul?i care judec? etnofiletist ne vor acuza de o pozi?ionare antipatriotic? ?i antigreceasc?. Nu voi pune ?n contrapondere dictonul str?vechi grecesc ?Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adev?rul?, nici cel al poetului nostru na?ional, Dionisie Solomon, ?Trebuie s? consider?m etnic ceea ce este adev?rat?[8]. Mai bine m? exprim? pozi?ia c? cre?tinii trebuie s? punem mai presus de patria noastr? p?m?nteasc? patria noastr? cereasc? ?i prezen?a ei de pe p?m?nt, Biserica, c?reia to?i ?i suntem membri ?i cet??eni, indiferent de condi?ia etnic? ?i na?ional?, greci, ru?i, s?rbi, bulgari, georgieni, rom?ni, arabi. To?i suntem membri ai unui trup al lui Hristos, care este Biserica, ?i ?n Hritsos ?nu este iudeu, nici elin, nici rob, nici liber, nu este parte b?rb?teasc? ?i parte femeiasc? pentru c? voi to?i una sunte?i ?n Hristos Iisus?[9]. Cine prefer? patriotismul ?i-l pune mai presus de identitatea lui bisericeasc? introduce ?n Biseric? etnofiletismul, dup? cum l-a dezavuat Sinodul Local din Constantinopol din 1872, care atac? sobornicitatea/catolicitatea Bisericii, dimensiunea ei mai presus de semin?ie ?i neam. Din p?cate, cad ?n r?t?cirea etnofiletismului cei care sus?in sau condamn? ac?iunile sau deciziile conduc?torilor biserice?ti potrivit cu identitatea lor etnic?, ?i nu pe baza adev?rului. Acum grecii, Bisericile Locale grece?ti, care sus?inem ac?iunile eronate ale Patriarhiei Ecumenice, suntem ?n primejdie s? c?dem ?n r?t?cirea etnofiletismului, atac?nd sobornicitatea/catolicitatea ?i ecumenicitatea Bisericii. Noi vom prezenta rela?iile Constantinopolului ?i Moscovei dup? cum reies acestea din istorie ?i din textele sinodale.

2. Istoria unitar? ?i indivizibil? a Bisericii Rusiei cuprinde ?i Kievul

Nu este nevoie s? aib? cineva cuno?tin?e istorice specializate ca s? cunoasc? faptul c? Kievul a fost maica, cristelni?a din care s-a n?scut Biserica Rus? prin botezul conduc?torului Vladimir de Kiev ?i a poporului rus ?n 988. S?rb?torile interna?ionale aniversare a o mie de ani de ?ncre?tinare, care s-au f?cut ?n 1988, dau m?rturie despre recunoa?terea universal? ?i general? a ?nceputului kievean al Bisericii Ruse. ?i acesta nu a fost un ?nceput circumstan?ial, de pu?ini ani, ci aproape trei secole, p?n? la cucerirea mongol? din 1240, Kievul a fost capitala Rusiei, centrul politic-bisericesc ?i cultural al ru?ilor, pe care s-a ?ntemeiat cultura lor. ?mp?r?irea obi?nuit? a istoriei biserice?ti a Rusiei ?ncepe cu perioada kievean?. Cuceririle str?ine ale regiunii Kiev au for?at pe conduc?tori s? transfere centrul lor politic ?i bisericesc mai la nord, ini?ial ?n cetatea lui Vladimir ?i dup? aceea la Moscova, f?r? s? renun?e la jurisdic?ia Bisericii din Kiev ?i a regiunii din Ucraina. Chiar ?i c?nd au fost capitale Vladimir ?i Moscova, Mitropolia una ?i singur? a Bisericii Rusiei, care se subordona atunci Constantinopolului, ca una din Mitropoliile ei, se numea ?Mitropolia Kievului ?i a toat? Rusia?.

Un interes deosebit ?n cazul acesta este faptul c?, ?n fa?a eforturilor puterilor str?ine, occidentale ?i latinofrone, de a separa ?i ?mp?r?i Mitropolia unitar? ?a Kievului ?i a toat? Rusia? ?i de a crea o a doua Mitropolie, dup? cum fac ?i ast?zi prin crearea unei Biserici autocefale ?n Ucraina, Constantinopolul nu a permis crearea altei Mitropolii,? apreciind c? vat?m? unitatea Bisericii Ruse ?i a poporului rus. C?nd, din cauza unor presiuni sufocante, v?t?m?toare chiar ?i pentru Constantinopolul ?nsu?i, unii Patriarhi au permis crearea altei Mitropolii, foarte repede urma?ii lor au anulat a doua Mitropolie ?i au restabilit unitatea Bisericii Ruse prin caracteriz?ri foarte puternic depreciative fa?? de ac?iunile separatiste ?i dezbin?toare ale predecesorilor lor, dup? cum vom vedea. Aceste eforturi, pe care le-a depus Constantinopolul pentru unitatea ru?ilor, sub o conducere unitar? bisericeasc?, le-am prezentat ?n studiul nostru amintit, ?Biserica de Constantinopol ca agent al unit??ii ru?ilor?[10]. Exist? acum vreun motiv de a se transforma ?n agent de dezbinare ?i schisme ?i ca ?nt?ist?t?torul ei s? ?ncaseze caracteriz?rile depreciative chiar de la succesorii s?i? At?t de sufocante ?i inevitabile sunt iar??i presiunile occidentalilor, care cultiv? de secole rusofobia?

?nf??i??m perioadele istorice ale Bisericii Rusiei dup? cum sunt consemnate ele de istoricii biserice?ti: a) De la botezul ru?ilor p?n? la cucerirea mongol? (988-1240). Este caracterizat? drept ?perioada kievean??. B) De la cucerirea mongol? a Rusiei p?n? la ?mp?r?irea Mitropoliei Rusiei (1240-1462). c) De la ?mp?r?irea Mitropoliei Rusiei p?n? la ?ntemeierea Patriarhiei (1462-1589). d) Patriarhia Moscovei (1589-1700). e) Organizarea sinodal? a Bisericii Rusiei (1700-1917). f) Re?ntemeierea Patriarhiei ?i regimul sovietic (1917-1990)[11]. g) La acestea poate fi ad?ugat? ?i o a ?aptea perioad? de la pr?bu?irea regimului sovietic p?n? ast?zi (1990-2018), perioad? de ?ncetare a persecu?iilor, rena?tere ?i ?nflorire.

3. Eforturile nefericite de ?mp?r?ire a Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia

Cucerirea mongol? a Rusiei (1240) are consecin?e triste ?i catastrofale pentru aproape toate principatele Rusiei, ?ndeosebi pentru Rusia de Sud, a c?rei cetate renumit? ?i capital? a ru?ilor, Kievul, a fost distrus? aproape ?n ?ntregime. O mare parte din popor s-a mutat ?n regiunile nord-estice, unde a fost mutat ini?ial sediul Mitropolitului ?n cetatea Vladimir (1299) ?i dup? aceea la Moscova (1328). Totu?i, cu toate c?, dup? cucerirea mongol?, Mitropolitul nu locuia la Kiev, a p?strat titlul tradi?ional de ?Mitropolitul Kievului ?i a toat? Rusia? ?i a continuat s? fie episcop al cet??ii Kievului. Pe parcursul cuceririi mongole, Roma s-a str?duit, exploat?nd conjunctura istoric? dificil?, s?-i latinizeze pe ru?i ?i s?-i supun? papismului prin Polonia ?i Lituania, organiz?nd ?i cruciade ?mpotriva lor. Sunt cunoscute luptele Sf?ntului conduc?tor Alexandru Nevski ?mpotriva cavalerilor suedezi ?i a Ordinului Sabiei, pe care i-a ?nvins ?i i-a respins (1240-1242). A respins astfel infiltrarea ?i influen?a papismului ?n regiunile nord-estice. Totu?i nu s-a ?nt?mplat acela?i lucru ?i cu regiunile sud-estice, de care apar?ine ?i Ucraina de ast?zi. Acolo Polonia ?i Lituania, pe motivul cuceririi c?torva teritorii, dar ?i pe motivul presiunilor ?i influen?elor asupra conduc?torilor ru?i locali, care sufereau din partea domina?iei mongole, au reu?it s? p?trund? ?i ?n lucrurile biserice?ti, urm?rind desigur ?n principal latinizarea. Pentru atingerea acestui scop, trebuia s? ajung? la desprinderea regiunilor sud-estice ale Rusiei de administra?ia unitar? bisericeasc? a ?Mitropoliei Kievului ?i a toat? Rusia? cea una ?i singur? prin ?ntemeierea ?i a celei de-a doua sau ?i a treia Mitropolii.

Exact acela?i lucru ?l urm?resc ?i ast?zi; occidentalizarea Ucrainei prin alierea ?i cooperarea cet??enilor romano-catolici ?i unia?i din Ucraina ?i a celor dou? forma?iuni schismatice filo-occidentale ?i latinofrone ?mpotriva Mitropoliei de Kiev de sub Mitropolitul Onufrie, care se subordoneaz? ne?ndoielnic Bisericii unitare Ruse. Este cunoscut faptul c? pre?edintele Poro?enko al Ucrainei, care a promovat autocefalia este uniat ?i prin el realizeaz? tot Occidentul, Europa ?i Americadesprinderea bisericeasc? a Ucrainei de Moscova.

Totu?i, atunci Patriarhia Ecumenic?, chiar ?i sl?bit? dup? cucerirea latin? a Constantinopolului ?n 1204 ?i exilul de mul?i ani al conduc?torilor politici ?i biserice?ti la Niceea p?n? ?n 1261, nu a cedat ?n fa?a eforturilor pentru dezbinarea administra?iei unitare biserice?ti a ru?ilor sau c?nd a ?ng?duit ?ntemeierea altei Mitropolii cu prescrip?ii filo-papista?e din mali?iozitatea unui Patriarh ?i dintr-o estimare rea, a restabilit repede unitatea bisericeasc? a ru?ilor. Ne vom referi ?n mod relevant la unele cazuri ?i la textele aferente.

a) Mali?iozitatea Patriarhului varlaamit Ioan Caleca dezbin? Biserica Rusiei

Pe la mijlocul secolului al XIV-lea au tulburat Biserica certurile isihaste, pe care le-a provocat Varlaam Calavritul, care a venit din Apus, cu planurile dubioase de rupere a unit??ii ortodoc?ilor, pe care l-a ?nfruntat teologic cu succes Sf. Grigorie Palama. Din p?cate, Patriarh ?n Constantinopol era atunci faimosul Ioan Caleca (1334-1347), care ?l sus?inea pe Varlaam Calavritul ?i l-a prigonit ?i ?ntemni?at pe Sf. Grigorie Palama. Nu au ajuns aceste dezbin?ri de la nivelul dogmei, al credin?ei, a provocat dezbin?ri ?i ?n Biserica Rusiei prin crearea celei de-a doua Mitropolii, independent? de Mitropolia unitar? a Kievului ?i a toat? Rusia, dup? cum face ?ntocmai ast?zi ?i Patriarhul Bartolomeu; nu ne-a ajuns filopapismul ?i amnistierea ereziilor la pseudosinodul din Creta, acum ?mparte ?i separ? Biserica Rus? unitar? prin desprinderea Ucrainei ?i acordarea autocefaliei nu Bisericii Ortodoxe canonice de sub Mitropolitul Onufrie, care nu a cerut autocefalia, ci la dou? forma?iuni schismatice de sub arhiereii caterisi?i Filaret ?i Macarie, ignor?nd penalit??ile pe care le-a impus Biserica Rus? ?i dispre?uind deciziile tribunalelor biserice?ti canonice ale Bisericii autocefale a Rusiei, ca ?i cum ar fi un Pap? al R?s?ritului. Acest lucru arat? samavolniciile Patriarhului Bartolomeu drept mai rele? dec?t cele ale lui Ioan Caleca pentru c?, ?n acela?i timp cu ac?iunea lui dezbin?toare ?i separatist?, se face p?rta? ?i la schism? ?i excomunicare, potrivit canonului ?cel ce are comuniune cu cel excomunicat s? fie excomunicat?, pentru c? Biserica Rusiei, care a pus pedepse de caterisire ?i excomunicare schismaticilor din Ucraina continu? s?-i considere schismatici, caterisi?i ?i excomunica?i[12].

C?nd s-a produs schimbarea politic? ?i bisericeasc? ?n Constantinopol ?n 1347 prin proclamarea ca ?mp?rat a lui Ioan Cantacuzino (1347-1354), prieten al isiha?tilor, a fost dat jos Ioan Caleca ?i a luat tronul patriarhal isihastul Isidor (1347-1349). ?mpreun? cu ?mp?carea Bisericii prin condamnarea lui Varlaam ?i a sus?in?torilor lui, a fost restaurat? ?i unitatea ?n Biserica Rusiei prin desfiin?area Mitropoliei Gali?iei, pe care o promova Ioan Caleca ?i reunirea tuturor ortodoc?ilor ru?i sub Mitropolia unitar? a Kievului ?i a toat? Rusia. Se p?streaz? multe documente deosebit de importante despre faptul c? regiunea Ucrainei de ast?zi s-a subordonat mereu Bisericii Ruse unitare ?i numai ?n perioade de confuzie ?i anormalitate a fost separat? temporar, contribuind la aceasta ?i ?mali?iozitatea Patriarhului mituit de Constantinopol, care nu se silea spre nimic altceva dec?t s?-?i ?mplineasc? poftele lui?, dup? cum scrie ?mp?ratul Ioan Cantacuzino marelui conduc?tor al Rusiei, Simeon, ?n?eleg?ndu-l pe Ioan Caleca. Vom prezenta pu?ine documente, desprinz?nd selectiv ideile principale, dar ?nf??i??nd ?i ceva din ansamblu pentru a exista o imagine mai deplin?.

b) Unitatea este restaurat? de Patriarhul isihast Isidor I

?n decizia sinodal? din vremea Patriarhului Isidor, care a restabilit unitatea Mitropoliei Kievului ?i a toat? Rusia (1347) se face referire la confuzia ?i anomalia pe care le-au provocat certurile ?i conflictele etnice dintre conduc?torii ru?i ?i este amintit? unitatea nezdruncinat? de patru sute de ani de sub Mitropolitul Kievului. Micile certuri au fost reglate de Mitropolit. ?C?ci neamul ru?ilor, deja de mult timp, dup? ce au trecut aproape patru sute de ani, c?nd cuno?tea un Mitropolit, care lua ?n primire Mitropolia de Kiev la r?stimpuri, se bucura de pace ad?nc? ?n r?ndul s?u, chiar dac? se ab?tea de la cele cuvenite, care se bucur? s? se ?nt?mple, pentru c? era adus ?napoi de el ?i ?ndreptat ?n chip potrivit?. Este inserat ?n continuare un fragment lung din edictul ?mp?ratului Ioan Cantacuzino c?tre marele duce Simeon ?i ceilal?i c?rmuitori, ?n care se spune c? toate episcopiile din Rusia Mic?, Ucraina de ast?zi, pe care ?i nume?te, ?se subordonau preasfintei cet??i a Kievului de c?nd neamul ru?ilor a primit cunoa?terea dumnezeiasc? prin harul lui Hristos, c?reia se subordoneaz? ?i episcopiile din Rusia Mare. Totu?i, din cauza confuziei ?i anomaliei de dup? cucerirea mongol?, factorii politici ?i biserice?ti din Constantinopol au g?sit prilejul, din p?cate, chiar ??i ?nt?ist?t?torul Bisericii ?n mod necuvenit?, adic? Patriarhul Caleca, care nu se ?ngrijea de nimic altceva dec?t s?-?i realizeze poftele lui ?i au provocat o mare tulburare ?n lucrurile politice ?i biserice?ti prin inova?ia de a separa de Mitropolia de Kiev, care acum avea sediul ?n Moscova, episcopiile din Rusia Mic? ?i s? le subordoneze arhiereului de Gali?ia, pe care l-a avansat din episcop ?n mitropolit, dup? cum vrea ast?zi Patriarhul Bartolomeu s? fac? Patriarh de Kiev pe schismaticul Filaret. Totu?i, asta desfiin?eaz? obiceiurile legitime ?n toat? Rusia, este un lucru greu ?i nepl?cut pentru to?i cre?tinii care nu vor s? fie p?stori?i de doi Mitropoli?i, ci doresc s? r?m?n? necl?tinat ?i nemi?cat vechiul obicei al unei conduceri biserice?ti unitare, de aceea ?i fac totul ca s? nu treac? ?i s? se desfiin?eze aceast? inova?ie, dup? cum s-a desfiin?at ?i ?n trecut de c?te ori a fost ?ntreprins?. Este ca ?i cum documentul ar fotografia situa?ia de ast?zi; lipse?te numai din Constantinopol catalizatorul inova?iei. Spune documentul imperial:

??n vremea de confuzie care a fost pentru pu?in timp, afl?nd cei ce administrau lucrurile ?mp?r??iei aceast? vreme ?n concordan??, dar ?i ?nainte-st?t?torul necuvenit al Bisericii, f?r? s? se sileasc? spre altceva dec?t spre ?mplinirea propriilor pofte ?i transform?nd pentru acestea a?ezarea lucrurilor civile ?i biserice?ti ?n dezordine ?i aproape toate r?sturn?ndu-le ?i amestec?ndu-le ?i provoc?nd o total? ?i felurit? v?t?mare sufletelor ?i trupurilor cre?tinilor ?i f?c?nd pagub? ?i inova?ie prin aceasta, au separat de aceast? preasf?nt? Mitropolie a Kievului episcopiile zise din Rusia Mic? ?i le-au subordonat sub arhiereul Gali?iei, promov?ndu-l de la episcop la mitropolit, ceea ce s-a f?cut spre desfiin?area obiceiurilor legiuite de demult ?n aceast? ?ar? a toat? Rusia. Dar li s-a p?rut greu ?i ?n surplus tuturor cre?tinilor din ea, care nu au suportat s? fie p?stori?i de doi mitropoli?i, ci au vrut s? r?m?n? neclintit ?i nemi?cat obiceiul pe care-l ?ineau din vechime, dup? cum s-a ar?tat, ?i, f?c?nd totul pentru desfiin?area acestei inova?ii, dup? cum s-a ?ncercat s? se fac? aceast? inova?ie, dar a fost desfiin?at? ?i r?sturnat? odat? cu ?nf?ptuirea ei, nesuport?nd, dup? cum s-a spus, cre?tinii de acolo s? fie anulat obiceiul lor?.

?i pe baza acestui document imperial Sinodul patriarhal desfiin?eaz? Mitropolia de Gali?ia ?i repune toate episcopiile sub Mitropolitul de Kiev ?i a toat? Rusia, restabilind unitatea Bisericii Rusiei. Aceast? reglare, dup? aprecierea Sinodului de Constantinopol, trebuia s? r?m?n? nemi?cat? pe viitor pentru c? este veche ?i dreapt? pentru interesul unei na?ii at?t de mari ?i al ?n?elegerii membrilor ei: ??i s? se subordoneze ei, ca mai ?nainte, ?n tot timpul de acum ?ncolo ?i perpetuu? ?i aceast? situa?ie, ca una veche, dreapt? ?i care are foarte mare binecuv?ntare ?i care se face ?n folosul acestei na?ii, adic? pentru ?n?elegerea pa?nic? a lor ?ntre ei, va fi primit? nealterarea ?i de c?tre preasfin?i?ii no?tri Patriarhi??. Prezent?m ?ntregul document al deciziei sinodale:

Sinodul trimite scrisoare ?i c?tre Mitropolitul de Gali?ia, prin care ?i comunic? faptul c? episcopiile din Rusia Mic? (Ucraina) revin la Mitropolitul de Kiev ?i a toat? Rusia, unde au fost ?i ?nainte, ?i, prin urmare, este desfiin?at? mitropolia lui. De asemenea, ?l cheam? s? vin? la Constantinopol ca s? fie cercetate sinodal acuza?iile ?mpotriva lui. Prezent?m textul laconic:

Convocare a Mitropolitului de Gali?ia la Constantinopol pentru judecare de c?tre Patriarhul Isidor, 1347.

Preasfin?ite Mitropolit de Gali?ia ?i preacinstite, iubite ?n Domnul frate al modestiei noastre ?i ?mpreun?-slujitor. Har ?i pace de la Dumnezeu s? fie cu sfin?ia ta!

Urmeaz? s? cuno?ti ?i sfin?ia ta din edictul preaputernicului ?i sf?ntului meu ?mp?rat emis de cur?nd ?i din actul nostru sinodal ce s-a f?cut ?i s-a restabilit cu privire la episcopiile din Rusia Mic?, fiind dat? dispozi?ie s? se subordoneze ele iar??i ca mai ?nainte preasfintei Mitropolii de Kiev, iar despre sfin?ia ta s? ?tii, dup? cum s-au vorbit, acuza?iile care s-au vorbit, care au nevoie de o cercetare sinodal? ?i ne angaj?m, dup? cum ?tii ?i ai ?n?eles ?n sf?ntul ?i dumnezeiescul nostru Sinod, ca s? fie ?i s? se restabileasc? ceea ce va fi stabilit a fi drept ?n mod canonic dup? ce vor fi cercetate aceste acuza?ii ?n mod sinodal. Deci vino ne?nt?rziat, f?r? nici o am?nare! Harul lui Dumnezeu s? fie cu sfin?ia ta!

Luna septembrie, indictionul 1[13].

c) ?mp?ratul Ioan VI Cantacuzino favorabili Bisericii unitare Ruse

Celelalte documente din vremea Patriarhului Isidor I apar?in ?mp?ratului Ioan VI Cantacuzino. Unul se adreseaz? Mitropolitului de Kiev (1347), care a protestat fa?? de separarea Mitropoliei prin ?ntemeierea Mitropoliei de Gali?ia. Aceast? inova?ie se datora, potrivit ?mp?ratului, confuziei ?i anomaliei vremurilor, ale c?ror cauze erau multe, totu?i cea mai mare provenea din mali?iozitatea Patriarhului Ioan Caleca: ?Prin aceasta, dintre celelalte multe fapte ?i inova?ii nepotrivite, ?i pentru celelalte cauze, cea mai mare parte fiind datorat? mali?iozit??ii Patriarhului mituit al Constantinopolului, s-a produs ?i la voi aceast? inova?ie?. Este evident c? printre multele lucruri nepotrivite ?i inova?ii Cantacuzino sub?n?elege prigoanele ?mpotriva isiha?tilor, dup? cum face ?i acum Bartolomeu ?mpotriva celor care ne lupt?m ?mpotriva panereziei ecumenismului ?i a pseudosinodului din Creta. ?mp?ratul comunic? Mitropolitului c? episcopiile t?iate din Rusia Mic? revin la Mitropolia de Kiev ?i c? a fost chemat ?i Mitropolitul de Gali?ia la Constantinopol ca s? fie cercetate acuza?iile ?mpotriva lui[14].

A doua scrisoare a ?mp?ratului se adreseaz? marelui conduc?tor al Rusiei, Simeon, prin care ?i face cunoscut? restabilirea unit??ii Mitropoliei de Kiev ?i a toat? Rusia (1347). Reia faptul c? ?ntre multele fapte nepotrivite ?i inova?ii ale Patriarhului Ioan Caleca este ?i crearea Mitropoliei de Gali?ia pentru c? Patriarhul nu era interesat de nimic altceva dec?t numai s?-?i satisfac? poftele sale. Totu?i acum a fost restabilit? buna ordine, a fost scos din scaun ?i caterisit mali?iosul Patriarh de c?tre Sinod, care a decis, de asemenea, c? to?i episcopii din Rusia, Mare ?i Mic?, s? se subordoneze Mitropoliei de Kiev. Prezent?m fragmentul care ne intereseaz?:

?De aceea a sosit ?i s-a produs prin ?ng?duin?a lui Dumnezeu doar pentru pu?in timp confuzia care a intervenit ?n lucruri, pe care urma s? v-o facem cunoscut? ?i vou?, ?i s-au produs ?i alte multe inova?ii ?i disolu?ii ale lucrurilor ?i pentru alte cauze, dar mai mult pentru mali?iozitatea avarului Patriarh al Constantinopolului, care nu s-a silit pentru nimic altceva dec?t s?-?i ?mplineasc? propriile pofte. S-a f?cut ?i aceast? inova?ie la voi ?i a fost promovat? Gali?ia ca mitropolie. Dintr-o dat?, de vreme ce a binevoit Dumnezeu, s-a produs necuviin?a ?n aceast? vreme de confuzie, dar s-a produs ?i a fost restabilit fiecare dintre lucruri la locul cuvenit ?i datorat, a fost aruncat de acum ?i acest avar Patriarh al Constantinopolului pentru neregulile lui ?i pentru celelalte pe care le-a f?cut ?n afara dumnezeie?tilor ?i sfintelor canoane ?i a fost caterisit ?i acum, iat?, ?mp?r??ia mea ?i-a ales cu votul ?i cercetarea dumnezeiescului ?i Sf?ntului Sinod ?i a ajuns pe Tronul de Dumnezeu p?zitului, sl?vitului ?i m?ritului Constantinopol ca Patriarh Ecumenic cel care a fost judecat vrednic ?i potrivit pentru un astfel de tron de Patriarh, pentru care a fost agonisit? o vie?uire pl?cut? lui Dumnezeu ?i care este strunit? spre folosul multor suflete ?i, de vreme ce ?i voi a?i cerut s? fie restabilite la loc preasfintele Episcopii din Rusia Mic?, Gali?ia ?i celelalte, sub preasf?nta Mitropolie de Kiev ca mai ?nainte, ?mp?r??ia mea ?i acest Preasf?nt St?p?n al meu, Patriarhul Ecumenic, cu dumnezeiescul ?i Sf?ntul Sinod din jurul s?u a judecat ?i s-a ordonat ca iar??i s? fie supuse aceste preasfinte Episcopii fa?? de preasf?nta Mitropolie de Kiev men?ionat? ?i s? fie p?storit? de un Mitropolit toat? Rusia, cea Mare ?i cea Mic?, dup? cum urmeaz? s? se fac? cunoscut din decretul (hrisobul) ?mp?r??iei mele ?i din cinstita decizie patriarhal? ?i sinodal??[15].

A treia scrisoare a ?mp?ratului se adreseaz? conduc?torului din Vladimir, Dimitrie Liubart, ?n care ?i comunic?, de asemenea, restabilirea unit??ii Mitropoliei de Kiev ?i a toat? Rusia (1347). ?i scrie c?, de c?nd au fost cre?tina?i ru?ii, a precump?nit s? se subordoneze to?i, ?i cet??enii din Rusia Mare, ?i cet??enii din cea Mic?, Mitropoliei unitare a Rusiei, s? aib? un Mitropolit care va hirotoni pe episcopii din toate regiunile. Cei care s-au apucat s? anuleze aceast? situa?ie nu au ?ndreptat-o. Se men?ioneaz? ?n continuare c?, de?i arhiereul de Gali?ia era dator s? dea seama ?n fa?a Mitropolitului de Kiev, ?preacinstitul ?i exarhul a toat? Rusia, Teognost?, a atras pe Patriarhul Ioan Caleca de partea sa, care, din cauza mali?iozit??ii, a s?v?r?it ?i alte multe lucruri absurde ?i ?n afara dumnezeie?tilor ?i sfintelor canoane, dar ?i pe conduc?torii politici din Constantinopol, care nu au luat ?n vedere interesul comun, ci propriile lor pofte ?i l-au promovat ca Mitropolit al Gali?iei. Totu?i acum a fost restaurat? ordinea ?i roag? pe conduc?tor, dup? cum a primit cu bun?-voin?? ?i respect pe Mitropolitul de Gali?ia, s? revin? la subordonarea fa?? de Mitropolitul de Kiev ?i a toat? Rusia. Prezent?m ?ntregul document:

Scrisoare a ?mp?ratului Ioan Cantacuzino c?tre conduc?torul Vladimir Dimitrie Liubart despre unitatea Mitropoliei de Kiev ?i a toat? Rusia 1347

?Preanobile rege al Vladimirului ?i v?r al meu kir Dimitrie Liubart. ?tii c? a fost acest obicei legalizat de c?nd na?ia ru?ilor a primit cunoa?terea lui Dumnezeu ?i a fost luminat? prin botez ca s? se afle ?n toat? Rusia, cea Mare ?i cea Mic?, un Mitropolit, cel al Kievului, ?i s? hirotoneasc? episcopi ?n toate preasfintele episcopii ?i, de?i s-au apucat unii c?ndva s? dizolve aceast? a?ezare, dar nu au reu?it s?-?i duc? la sf?r?it str?dania lor. C?ci s-a produs deodat? dizolvarea ?i a fost restabilit? la a?ezarea dinainte obi?nuit?, dup? cum cunoa?te?i ?i voi. Dar, c?nd a venit cu pu?in timp ?nainte aici Arhiereul Gali?iei ?i s-au spus ?mpotriva lui acuze pentru care era dator s? dea r?spuns preasf?ntului Mitropolit de Kiev, preacinstit exarh a toat? Rusia, kir Teognost, totu?i, pentru c? a g?sit pe cel ce a produs aici o vreme de confuzie ?i b?g?ndu-se pe sub pielea Patriarhului avar al Constantinopolului, care s-a ar?tat c? a f?cut ?i multe alte nereguli de acest fel ?i ?n afara dumnezeie?tilor ?i sfintelor canoane din cauza mali?iozit??ii, iar ?mpreun? cu el ?i pe cei care au administrat ?mp?r??ia ?i lucrurile comune r?u ?i eronat, care s-au f?cut ?i pricinuitori ai unei astfel de confuzii pentru c? nu au c?utat folosul comun, ci numai ?mplinirea propriilor pofte, a fost promovat de la episcop la mitropolit, primind ?i dreptul s? ?in? sub el celelalte preasfinte episcopii care se g?sesc ?n Rusia Mic?. Acum, de vreme ce a binevoit Dumnezeu ?i au fost restabilite lucrurile la loc ?n deplin? a?ezare ?i acest Patriarh avar al Constantinopolului a fost scos din cauza neregulilor lui de acest fel ?i pentru c? vie?uia ?n afara dumnezeie?tilor ?i sfintelor canoane ?i a ajuns ?i fost restabilit prin vot ca Patriarh Ecumenic cel care a fost judecat vrednic ?i potrivit pentru aceasta pentru virtutea ?i vie?uirea lui cea dup? Dumnezeu, au fost ?ntoarse ?i celelalte multe pe care le-a preschimbat acest Patriarh avar de Constantinopol ?n afara dumnezeie?tilor ?i sfintelor canoane ?i s-a ordonat s? fie supuse din nou prin hot?r?rea ?mp?r??iei mele ?i prin decizie sinodal? preasfintele episcopii, a Gali?iei ?i celelalte, sub preasf?nta Mitropolie de Kiev, ca mai ?nainte, iar acest arhiereu de Gali?ia s? fie prins acolo ?i s? se fac? pentru el cu cercetare ceea ce ar p?rea potrivit ?i canonic. De aceea ??i face ar?tate cele despre el ?mp?r??ia mea ca s? te aduni ?i s? chibzuie?ti la expulzarea unui astfel de arhiereu al Gali?iei ca s? st?p?neasc? el acolo, iar pe Preasfin?itul Mitropolit de Kiev, preacinstit exarh a toat? Rusia, s?-l primi?i de acum ca pe un Mitropolit adev?rat ?i legiuit, ca s? fac? ?n aceste preasfinte episcopii ?i cu episcopii iubitori de Dumnezeu din ele ceea ce este canonic ?i dup? cum a f?cut ?i mai ?nainte. Deci, de vreme ce voi, pentru cre?tinismul pe care-l ave?i ?i pentru buna- 19 credin?? ?n Dumnezeu, v? afla?i convin?i ?i supu?i ?n Sf?nta Biseric? a lui Dumnezeu ?i de aceea a?i consim?it, v?z?nd acest lucru, scrisorile biserice?ti care s-au f?cut mai ?nainte, care v? fac ar?tat c? arhiereul Gali?iei se afl? mitropolit, acum ,iat?, iar??i, c?nd Sf?nta Biseric? a lui Dumnezeu v? face ar?tat din nou ?i stabile?te ?i ?mp?r??ia mea s? se afle iar??i lucrul ca la ?nceput, primi?i aceasta ?i voi cu ?nc?ntare, dup? cum este trebuincios ?i ?ndatorat ?i cum are ?n vedere folosul vostru sufletesc. De aceea, s? se fac? acestea dup? cum v? face ar?tat ?mp?r??ia mea. Are ?i cu litere ro?ii ale divinei m?ini ?mp?r?te?ti luna septembrie, indictionul 1?[16].

d) Patriarhii Calist I ?i Filothei Kokkinos favorabili Bisericii unitare Ruse

Patriarhul Isidor I a fost urmat la tron de Patriarhul Calist I (1350-1353, 1355-1363), de aceea?i linie ?i tradi?ie isihast?. Dup? cum se vede din texte, transferarea silit? a sediului Mitropoliei de la Kiev la Vladimir ?i dup? aceea la Moscova a provocat certuri ?i dureri interne din partea conduc?torilor locali, care cereau de la Constantinopol crearea ?i a altor mitropolii ca s? nu r?m?n? nep?stori?i credincio?ii ortodoc?i. Din acest motiv, Patriarhul Calist ?l dojene?te pe Mitropolitul Teognost de Kiev de origine greac? pentru c? a l?sat nep?storite c?teva regiuni, printre care ?i Kievul, de?i are ?n jurisdic?ia lui toat? Rusia. ?i scrie c? doi conduc?tori, regele lituanian (Lituania) ?i regele Mihail din Tver, se pl?ng ?mpotriva lui c? nu are aceea?i dragoste ?i comportare fa?? de to?i conduc?torii, ci face diferen?e. Totu?i, trebuie s? cunoasc? faptul c? a fost hitoronit Mitropolit de Kiev ?i a toat? Rusia, nu numai a unei p?r?i, ci a toat? Rusia, de?i vin informa?ii c? nu merge nici la Kiev, nici ?n Lituania, ci st? ?ntr-o parte ?i celelalte le las? nep?storite, f?r? vizit? ?i ?nv???tur? p?rinteasc?, lucru greu ?i str?in fa?? de predania sfintelor canoane. Este drept s? supravegheze toat? Rusia ?i s? arate tuturor conduc?torilor dragoste ?i dispozi?ie p?rinteasc?. Prezent?m textul integral:

?Preasfinte Mitropolit de Kiev ?i a toat? Rusia, preacinstite, iubite frate ?n Duhul Sf?nt al modestiei noastre ?i ?mpreun?-slujitorule, har ?i pace s? fie de la Dumnezeu Sfin?iei tale. Am primit scrisorile tale cu omul t?u, Avacum, ?i am cunoscut din ele cele ce ai scris ?i ai men?ionat; dar s?-?i fie cunoscut c? ?nainte de aceasta am iconomisit un om bun al meu ?i l-am trimis la Sfin?ia ta pentru c? marele duce al lituanienilor mi-a trimis o scrisoare ?i a scris multe, de aceea am judecat c? este bine ?i am trimis pe omul meu la Sfin?ia ta cu scrisorile modestiei noastre, din care urmeaz? s? cuno?ti precis cele ce a scris marele duce al lituanienilor. Iar c?nd a ie?it omul meu, a venit de la marele duce Mihail al Tverului un c?lug?r cu scrisorile aceluia; deci am primit aceste scrisori ?i am cunoscut cele ce mi-a scris, dar a scris ?i acesta multe, iar despre altele cere s? se judece ?i cu tine, s? vii Sfin?ia ta aici la Sinod ?i s? trimit? ?i acela pe boierii lui s? se fac? judecat?. Iar eu cum era posibil s? nu-i dau r?spuns? De aceea am scris Sfin?iei tale prin omul mai-nainte zis, dup? cum urmeaz? s? cuno?ti din r?ndurile mele, sau s? vii tu aici, ceea ce este posibil, sau s? trimi?i pe conduc?torii t?i, dar s? trimit? ?i acela pe conduc?torii lui ?i s? se fac? judecat?. Iar acum, venind omul t?u Avacum, am cunoscut ?i din scrierea ta ?i din gura lui cele ce ai scris ?i ceri, iar eu, urm?nd pe f?c?torul de pace Hristos, scriu ?i m? rog ?ie c? nu mi se pare deloc bine s? ai scandaluri ?i agita?ii cu ducele Mihail al Tverului ?i s? vii la judecat?, ?ns?, ca un tat? ?i ?nv???tor, sile?te-te s? te ?mpaci cu el ?i, dac? a gre?it cu ceva, tu, ca un tat?, iart?-l ?i cheam?-l ?napoi ca pe un fiu al t?u ?i s? ai ?i cu el pace, dup? cum ai cu ceilal?i duci, dar urmeaz? s? fac? ?i el poc?in?? ?i s? cear? iertare dup? cum ?i scriu eu. Aceasta ?mi pare bun ?i de folos ?i a?a s? se fac? f?r? vreun cuv?nt. Iar dac? nu vre?i aceasta ?i cere?i judecat?, eu nu ?mpiedic deloc judecata, dar lua?i aminte nu cumva s? vi se par? grea. Modestia noastr?, dup? cum am zis, am scris o scrisoare c?tre ducele Mihail al Tverului ?i o trimit cu omul t?u Avacum ?i, c?nd va ajunge ?n m?inile tale, d?-o omului meu pe care l-am trimis ?i d?-i lui ?i pe omul t?u dragoman ca s? mearg? cu el la acela s?-i arate ?i prima mea scrisoare aceasta, pe care o scriu acum c?tre el despre pace, ca s?-i zic?? ?i cuvintele, ca s? vin? la poc?in?? ?i pace ?i am cutezan?a c? nu va face altfel, ci cum ?i scriu lui. Sfin?ia ta cuno?ti precis c?, atunci c?nd te-am hirotonit, te-am hirotonit Mitropolit al Kievului ?i a toat? Rusia, nu doar pentru o parte, ci a toat? Rusia, iar acum aud c? nici ?n Kiev nu mergi, nici ?n Lituania (??????), ci ?ntr-o parte, iar pe cealalt? ai l?sat-o nep?storit? ?i f?r? cercetare ?i ?nv???tur? p?rinteasc?, ceea ce este greu ?i ?n afara predaniei sfintelor canoane ?i este drept s? vezi de p?m?ntul a toat? Rusia ?i s? ai cu to?i ducii dragoste ?i dispozi?ie p?rinteasc? ?i s?-i iube?ti deopotriv? ?i s? le ar??i aceea?i dispozi?ie ?i bun? purtare ?i dragoste asem?n?toare ?i s? nu iube?ti pe unii dintre ei ?i s?-i ai ca pe fii ai t?i, iar pe al?ii s? nu-i iube?ti deloc, ci s? ai pe to?i la fel ca pe fii ai t?i ?i s?-i iube?ti pe to?i la fel ?i a?a urmeaz? ?i ei s??i dea bun?voin?? ?i dragoste ?i supunere mult? ?i mare, ba urmeaz? s? ai ?i ajutorul lui Dumnezeu. Cunoa?te c? eu am scris ?i marelui duce al Lituaniei ca s? te iubeasc? ?i s? te cinsteasc? dup? vechiul obicei, ca ?i ceilal?i duci ai Rusiei ?i c? mergi la loc ?i s? umbli ?i ?n locul lui f?r? greutate ?i tu, pe c?t este posibil, sile?te-te s? ai dragoste ?i dispozi?ie bun? fa?? de el ?i s?-l ai ?i pe el ca pe ceilal?i duci, pentru c? poporul lui Dumnezeu cre?tin, care se g?se?te sub conducerea ta, are trebuin?? de cercetarea ?i ?nv???tura ta ?i este foarte necesar s? ai dragoste cu el ca s?-l vezi ?i pe el ?i s? ?nve?i pe poporul lui Dumnezeu ?i s? faci aceasta cu toat? puterea f?r? vreo scuz?. Iar despre restul ?i-a scris mai pe larg modestia noastr? prin omul meu Ioan ?i urmeaz? s? cuno?ti acestea am?nun?it?[17]

Pu?in mai apoi (1354), printr-o scrisoare sinodal?, este validat? oficial transferarea sediului Mitropoliei la Vladimir. Este ?ndrept??it? ca intervenind ?de la confuzia ?i anomalia vremii?, totu?i f?r? ca aceasta s? aduc? cu sine ?mp?r?irea mitropoliei unitare: Kievul r?m?ne istoric ?i ?n veac primul scaun al Bisericii Rusiei ?i se exprim? urarea s? se revin? ?la vechea prosperitate ?i stare?. Este l?udat urma?ul Mitropolitului Teognost, Alexie, ?i este mustrat un oarecare Teodoret, care a venit la T?rnovo din Bulgaria ?i a fost hirotonit de Patriarhul de T?rnovo drept Mitropolit de Kiev dup? ce a e?uat s? fie hirotonit Mitropolit de Kiev de c?tre Constantinopol. Mai ales aceast? ac?iune este caracterizat? drept ?t?lh?reasc? ?i tiranic??, dup? cum ar putea oricine foarte bine s? denumeasc? ?i ast?zi intruziunea Patriarhului Bartolomeu ?n Biserica Ucrainei, folosind ?i onor?nd arhiereii schismatici. Textul scrie:

?Preasf?nta Mitropolie a Rusiei avea, pe l?ng? celelalte cet??i ?i sate, care compuneau aceast? circumscrip?ie, ?i cetatea din Rusia Mic? numit? Kiev, ?n care a fost de la ?nceput Biserica Mitropoliei ?i se g?seau ?i preasfin?i?ii arhierei ai Rusiei, care-?i f?ceau locuin?a ?n ea. Dar, deoarece s-a stricat ?n vremea de confuzie ?i instabilitate ?i a atacului vecinilor alamani ?i a ajuns la str?mtorare, ?nainte-st?t?torii ?ntru arhierie ai Rusiei, care nu au ?inut la chivernisirea ce le apar?inea ?i de care erau ?ndatora?i ?i care era lipsit? de prioritate, de vreme ce nu prosperau nici cu veniturile pentru necesit??i, s-au mutat ?n preasf?nta episcopie a Vladimirului, care era ?n stare s? le ofere re?edin?? ?i odihn? de toate trebuin?ele. Dar s-au mutat ?ntr-un mod c? Preasfin?itul Mitropolit Teognost acela al Rusiei ?i al?i doi dinaintea lui, care purtau de grij?, pe c?t se cuvenea, ?i de Kiev ?i care i-au acordat prioritate pentru c? acolo, cum s-a ar?tat, este scaunul de mai-nainte al Mitropoliei, locuind ?i petrec?ndu-?i timpul ?i tr?g?ndu-?i toat? faima ?i odihna lor din Vladimir. D? m?rturie de aceasta ?i faptul c? nu se f?cea un episcop destui ani pentru c? Mitropolitul ?i-o ?mpropria ?i o st?p?nea. Dar acum, cel promovat de modestia noastr? prin vot ?i alegere ?i de c?tre Sf?ntul ?i dumnezeiescul Sinod din jurul nostru al Preasfintei Mitropolii a toat? Rusia, iubitul frate ?n Domnul al modestiei noastre ?i ?mpreun?-slujitor, care este un b?rbat bun ?i ?tiutor al legilor supunerii, chivernisea ?mpreun? cu acel arhiereu Teognost acaparat ?i ?l sus?inea pe el, care suferea de b?tr?ne?e ?i era c?zut ?n cumplit? neputin??, ?i lua parte la drepturile Bisericii prin porunca ?i voia aceluia ?n mod bun. De aceea, ?n?eleg?nd ?i acela c? el este destoinic s? se ocupe de conducerea sufletelor, l-a hirotonit episcop de Vladimir la finalul vie?ii lui ?i a scris modestiei noastre ?i Sf?ntului Sinod ?i a dat m?rturie ?i l-a ?nvrednicit s? fie promovat pe scaunul de Kiev ?i a toat? Rusia, care, ?i dup? moartea aceluia, fiind judecat mai ?nt?i, dup? cum se spune, de ?nsu?i marele ?i preanobilul duce Ioan, care este fiu iubit al modestiei noastre ?n Duhul Sf?nt, ?i de al?i regi, de clerici ?i de tot poporul cre?tin de acolo pentru conducerea lor arhiereasc? ?i, venind la modestia noastr? ?i la dumnezeiescul ?i Sf?ntul Sinod ?i fiind votat ?i ales ?i promovat la Mitropolia de Kiev ?i a toat? Rusia cu bun?voin?a preaputernicului ?i sf?ntului ?mp?rat, a deschis o discu?ie despre acesta cu modestia mea cum s-a deteriorat ?i a ajuns la str?mtorare ?n modul scris mai sus ?i nu mai este destoinic de rolul de arhiereu al Kievului ?i cum Teodorit, dup? ce s-a dus ?n mod nelegiuit la T?rnovo ?i a primit acolo ilicit hirotonia ?n afara sfintelor canoane ?i, fiind caterisit ?i afurisit de Sf?nta, soborniceasca ?i apostoleasca Biseric? a lui Hristos, pretinde t?lh?re?te ?i tiranic Kievul ?i se afl? ?n el. Modestia noastr?, consf?tuindu-se cu preasfin?i?ii arhierei din jurul nostru, fra?i iubi?i ?n Domnul ai modestiei noastre ?i ?mpreun?slujitori, deoarece am cunoscut din multe p?r?i c? nu este alt? loca?ie, odihn? ?i finalitate pentru Preasf?nta Mitropolie a Rusiei, din motivele spuse mai ?nainte, dec?t Vladimirul, ?n care s-au aflat ?i Mitropoli?ii Rusiei dinainte de el ?i este foarte necesar ?i cuvenit s? fie restabilit arhiereul prin lucrare sinodal? c?nd se va bucura de suficient? considera?ie ?i chivernisire, porunce?te ?n Duhul Sf?nt prin aceast? scrisoare sinodal? ca Mitropolitul Rusiei ?i to?i cei ?mpreun? cu el s? fie ?i s? se g?seasc? ?n Vladimir ?i s?-l aib? drept loc al s?u de ?edere f?r? sc?dere ?i nedesf?cut ?n tot veacul ?i Kievul s? fie drept scaun al s?u ?i prim loc de ?edere al arhiereului, dac? supravie?uie?te, dup? acela ?i ?mpreun? cu acela al doilea loc de ?edere ?i loca?ie ?i odihn? Preasf?nta Episcopie de Vladimir, ?n care, oric?nd ar cere, Mitropolitul Rusiei va face f?r? de ?mpiedicare pecetluiri de cite?i ?i ipodiaconi, avans?ri de diaconi ?i hirotonii de preo?i ?i celelalte c?te-i sunt permise ?n mod canonic arhiereului autentic, f?r? de ?nsc?unarea sfin?it? a scaunului comun, ci, chiar dac? ar reveni Kievul cu ajutorul lui Dumnezeu la vechea bun?stare ?i a?ezare ?i s? fie ?ndep?rtat Teodoret cel caterisit, astfel ?nc?t s? fie posibil s? aib? odihn? ?n el un arhiereu oarecare, nici a?a 22 s? nu fie ?nl?turat Vladimirul s? nu fie al?turi de Mitropoli?ii Rusiei ca loca?ie proprie, ci Kievul va fi, precum s-a ar?tat, scaunul ?i primul loc de ?edere al??[18]

Despre Teodoret cel ?n discu?ie, care a intrat t?lh?re?te ?i tiranic ?ntr-o jurisdic?ie str?in?, fiind hirotonit la T?rnovo ?n Bulgaria, exist? o scrisoare a Sf?ntului Patriarh Filothei Kokkinos din prima lui perioad? de patriarhat (1353-1354) c?tre episcopul de Novgorod, prin care ?l sf?tuie?te s? nu fie primit ?n comuniune Teodoret, pe care l-a caterisit Sinodul pe baza sfintelor canoane. Cine ?l prime?te va fi condamnat cu aceea?i pedeaps? pentru c? spune canonul c? cel ce are comuniune cu cel excomunicat este f?cut ?i el excomunicat. Din p?cate, ?nsu?i canonul are valoare ?i pentru arhiereii din Constantinopol, care au comuniune cu schismaticii caterisi?i din Ucraina, Filaret ?i Macarie. Textul Patriarhului Filothei scrie: ?Ia aminte ca nimeni s? nu-l accepte cumva pe acest Teodoret ca s? nu cazi ?i tu sub condamnarea ?n care este ?i Teodoret; c?ci canonul spune c? cel ce are comuniune cu cel excomunicat s? fie ?i el excomunicat?[19].

Mai exist? un ?ir de multe documente patriarhale ?i sinodale p?n? la sf?r?itul sec. al XIV-lea prin care Constantinopolul se sile?te, contrar celor pe care le s?v?r?e?te ast?zi, s? previn? diviz?rile ?n Biserica Rusiei. Ansamblul aproape al tuturor acestor documente l-am republicat ?n 1999 ?n cartea noastr?, ?Constantinopolul ?i Moscova?[20]. Ca ?i ast?zi, a?a ?i atunci s-au amestecat conduc?torii politici ?n cele ale Bisericii, fiind ?mboldi?i de Mitropoli?ii necanonici, ?i au provocat r?zboaie ?i v?rs?ri de s?nge inter-etnice. Din documentul sinodal din a doua perioad? a Patriarhului Calist I din anul 1361 reiese c? Mitropolitul Roman al Lituaniei, hirotonit prin compromis ?i iconomie, cu numai dou? episcopii, a intervenit prin ac?iuni necanonice ?n Mitropolia Kievului ?i a toat? Rusia ?i a provocat sminteli. ?i nu numai aceasta, ci a incitat ?i pe conduc?torul Lituaniei s? dea un atac ?mpotriva cre?tinilor ?i s? provoace ucideri ?i v?rs?ri de s?nge, dup? cum este prev?zut a se ?nt?mpla ?i ast?zi ?n Ucraina prin obr?znicia ?i agresivitatea politicienilor care sus?in arhiereii schismatici. Roman revendica ?ndeosebi, sprijinindu-se pe puterea conduc?torului Lituaniei, s? acapareze ?i tronul de Kiev ?i a toat? Rusia. Textul scrie:

??i, ajung?nd acolo ca ?i cum ar fi fost trimis de modestia noastr?, a f?cut multe lucruri necanonice, c?ci, duc?ndu-se la Kiev, a slujit ?n el f?r? participare ?i a ob?inut multe hirotonii ?i se nume?te pe sine Mitropolit general al Kievului ?i a toat? Rusia f?r? fric?, ceea ce a provocat confuzie ?i tulburare eparhiei preasfintei Mitropolii a Kievului ?i a toat? Rusia ?i l-a pornit pe conduc?torul lituanienilor s? se scoale ?mpotriva cre?tinilor ?i s? lucreze nu pu?in? stric?ciune ?i v?rs?ri de s?nge, lucruri pe care ni le-au ar?tat mai am?nun?it apocrisiarii Preasfin?itului Mitropolit Alexie al Kievului ?i a toat? Rusia, cuprinz?nd aici ?i din multe altele, dar mai ales ?i din cele scrisorile pe care le-a trimis Preasfin?itul Mitropolit Roman, pentru care, ca ?i cum s-ar l?uda oamenii Preasfin?itului Mitropolit al lituanienilor, dup? ce ?n?eles mai ?nt?i acestea, au vestit c? Preasfin?itul Mitropolit Roman este at?t de puternic ?i poate s? ?in? toat? eparhia Mitropoliei Rusiei, c? s-a dus ?i la Kiev ?i a liturghisit ?i a acaparat multe episcopii ?i pe conduc?torul lituanienilor l-a ridicat ?mpotriva lui Alexie ?i toate ?i sunt cu putin?? s? le fac? f?r? fric?, pentru c? are putere nu mic?, care ?l stimuleaz? la aceasta pe conduc?torul lituanienilor. Pentru situa?ia at?t de precar? care este peste tot ?i ?n afara r?nduielii dumnezeie?tilor ?i sfintelor canoane ?i totodat? pentru a nu provoca ?mpotriva neamului cre?tin al Rusiei ucideri, confuzii, lupte ?i tulbur?ri, dup? cum se spune, care sunt proprii neamurilor care nu au ?n ele frica de Dumnezeu, ?i nu arhiereilor.?[21]

4. Dezbinarea Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia, lucrare a unia?ilor ?i latino-cuget?torilor

Deci pentru cinci secole, de la cre?tinarea ru?ilor (988) p?n? la mijlocul sec. al XV-lea, neamul ru?ilor ?n ansamblu, fiind cuprins? ?i Ucraina de ast?zi, a avut o conducere bisericeasc? unitar?, Mitropolia Kievului ?i? a toat? Rusia. ?n ciuda mut?rii capitalei de la Kiev la Vladimir ?i apoi la Moscova din cauza cuceririi mongole, unitatea aceasta a fost p?zit?. Eforturile de creare a celei de a doua ?i a treia Mitropolii, ca s? fie desprinse regiunile sud-estice ?i s? fie al?turate latinilor prin intermediul ?n principal al Poloniei, care c??tigase c?teva regiuni ?i urm?rea latinizarea lor, dup? un interval scurt de succes, ?n final au e?uat prin interven?ia Constantinopolului, care a fost statornic ata?at de principiul care a dominat de veacuri s? existe o mitropolie pentru na?ia numeroas? a ru?ilor.

Dup? cum reiese din documente, Constantinopolul a luat serios ?n calcul primejdia latiniz?rii, adic? a subordon?rii depline a ortodoc?ilor fa?? de episcopii latini, de aceea ?i unele d??i, ca s? fie evitat acest pericol, a nesocotit acest principiu ?i a hirotonit al doilea mitropolit ?n regiunile cu st?p?nire latineasc?. ?n documentul oficial al regelui Cazimir al Poloniei c?tre Patriarhul Ecumenic Sf. Filothei Kokkinos (1370) este imprimat? cererea de a fi hirotonit Mitropolit al Gali?iei Antonie ca s? existe lege ?i ordine ?ntre ru?i, multe regiuni ale lor le cucerise Cazimir, dup? cum el ?nsu?i m?rturise?te: ??i p?m?ntul era ?ndoliat ?i dup? acestea am c??tigat eu, craiul Lehiei (Poloniei) p?m?ntul Rusiei?. ?n final formuleaz? amenin?area c?, dac? nu hirotonesc al doilea mitropolit, ?i va boteza pe ru?i ?n credin?a latinilor. ?Iar dac? nu se va face mila lui Dumnezeu ?i binecuv?ntarea voastr? cu acest om, dup? acestea nimic s? nu v? ?ntrista?i asupra noastr?; nevoia noastr? va merge s? fie boteza?i ru?ii ?n credin?a latinilor dac? nu este un mitropolit pentru Rusia, pentru c? p?m?ntul nu poate s? fie f?r? lege?[22].

Aceast? amenin?are o pune ?nainte Patriarhul Filothei Mitropolitului Alexie al Kievului ?i a toat? Rusia c? a fost nevoit sub amenin?are s? hirotoneasc? pe Antonie mitropolit al Gali?iei; totu?i, ?n acela?i timp, ?l mustr? c? a l?sat nep?storite regiunile cucerite de polonezi din Rusia Mic? la dispozi?ia cuceritorilor poloni: ?C?ci am auzit c? ai l?sat to?i cre?tinii care se g?sesc acolo ?n tot locul Rusiei ?i ?ezi ?ntr-o parte, iar pe cealalt? ai l?sat-o nep?storit? ?i f?r? de ?nv???tur? ?i cercetare pastoral?? ?i urma s? fac? imediat mitropolit latin, dup? cum a spus, ?i s?-i boteze pe ru?i ?n credin?a latinilor, ceea ce discerni tu c? era bine dac? se ?nt?mpla? Eu mul?umesc mult lui Dumnezeu c? nu a f?cut, ci a scris ?i a cerut de la noi mitropolit; de aceea, fiind nevoi?i, noi am hirotonit pe cel pe care l-a trimis, deoarece nu trebuia s? facem altfel?[23].

Oricum, divizarea Bisericii Rusiei prin separarea Kievului a fost mereu provizorie, ?i nu ?ndelungat?. Situa?ia s-a schimbat ?n jurul secolului al XV-lea ?n ambian?a istoric? a Pseudo-Sinodului de la Ferrara-Floren?a (1438-1439), pe care l-a urmat, dup? dumnezeiasca ?ng?duin??, cucerirea Constantinopolului de c?tre turci. Ca s? evite islamizarea, au primit latinizarea prin semnarea defini?iei uniate a Pseudo-Sinodului. La nivelul conducerii ?i al accept?rii oficiale, am devenit uni?i, cu Sf. Marcu Evghenicul al Efesului ?i urma?ul s?u ?n rezisten?a ortodox?, apoi patriarh, Sf. Ghenadie Scholarul s? salveze con?tiin?a de sine ortodox?. ?n perioada celor 14 ani, de la Pseudo-Sinod p?n? la cucerire (1439-1453), c?nd a luat patriarhia dup? o potrivire dumnezeiasc? Ghenadie Scholarul, Constantinopolul a fost subjugat latinilor. Mitropolitul grec Isidor al Rusiei s-a dovedit un protagonist al pseudo-unirii, pe care a vrut s? o impun? f?r? succes abia ce s-a ?ntors ?n Rusia. S? urm?rim evolu?ia lucrurilor dup? cum o descrie Vl. Feidas:

?Participarea lui Isidor la dezbateri nu a fost mare, de?i rolul lui la evolu?ia pe ansamblu a chestiunii a fost important. ?n general, a urmat opiniile lui Visarion al Niceei. Dup? Iosif, Episcopul de Metonia, Isidor a fost primul care a ar?tat nevoia accept?rii defini?iilor puse ?nainte de papa pentru reu?ita unirii ?i a influen?at decisiv ?i decizia ?mp?ratului. Papa ?n epistola lui c?tre Mitropolitul Isidor scrie foarte c?lduros, de vreme ce ieromonahul Simeon din Suzdal, care a c?l?torit cu Isidor, men?ioneaz? c? ?papa nu a iubit pe nici un mitropolit a?a ca pe Isidor?.

Dup? multe fr?m?nt?ri ?i sub amenin?area mereu a pericolului turc, defini?ia unirii a fost primit? pe 5 iulie 1439, iar Isidor a fost dintre primii care au primit unirea. ?n procesele verbale ale Sinodului, ?n timp ce to?i au urmat formula: ?Am semnat dup? ce m-am hot?r?t? sau ?am semnat dup? ce m-am aliniat?, Isidor al Rusiei a semnat cu expresia: ?am semnat cu drag ?i d?ndu-mi acordul?. Dup? acceptarea unirii, Isidor a luat de la papa titlul de cardinal ?i a fost desemnat legat ?de latere? al regiunilor Lituaniei, Livoniei, a toat? Rusia ?i Polonia (Gali?ia), adic? epitrop al Bisericii de Nord pentru cele pe care le-a f?cut pentru unire?

Dup? propov?duireaunirii, Isidor a p?r?sit Vene?ia spre finalul anului 1439 prin Croa?ia, Zagreb, Budapesta, Cracovia, Peremisl, Lvov, Gali?ia, Holm, Vilnius ?i Kiev, f?c?ndu-se propov?duitor al unirii prin fapte ?i cuvinte. La Moscova a ajuns pe 19 martie 1441, dar nu a g?sit lucrurile cum le a?tepta. Deja cu mult ?naintea lui ajunseser? acolo boierii Toma, Simeon ?i Avraam de Suzdal cu restul suitei lui Isidor, care au f?cut cunoscut conduc?torului Vasile ?i poporului cele despre unire. C?nd a sosit Isidor la Moscova, a intrat dup? obiceiul reprezentan?ilor papista?i, merg?nd ?nainte crucea latin?. La liturghia care a urmat a pomenit mai ?nt?i numele papei Eugeniu IV, iar dup? Liturghie diaconul a citit actul de unire din 5 iulie 1439. Apoi Mitropolitul Rusiei a predat conduc?torului Vasile scrisoarea Papei prin care acesta ?i propunea conlucrarea cu Mitropolitul pentru succesul unirii.

Conduc?torul, m?niindu-se, a convocat sinodul episcopilor, l-a care a condamnat pe Mitropolitul Isidor ?i l-a ?nchis ?n M?n?stirea Tsuntof. Pe 15 septembrie Isidor a sc?pat ?i a ajuns prin Tver la Novgorod. De acolo a sc?pat la conduc?torul Cazimir al Lituaniei, dup? care a juns la Roma.

La ?mpresurarea Constantinopolului a fost trimis de Papa Grigorie V ?n principal pentru reu?ita unirii. Ajung?nd la Constantinopol cu aproape 200 de b?rba?i, prin ?n?elegerile cu ?mp?ratul a reu?it probabil s?v?r?irea Liturghiei ?n biserica ?n?elepciunii (Sofia) lui Dumnezeu pe 12 decembrie de c?tre preo?i papista?i ?i ortodoc?i, la care au fost pomenite numele Papei Nicolae ?i a fostului Patriarh Grigorie. La ap?rarea cet??ii i-a fost repartizat? sec?iunea Vlaherne. Fiind capturat ?n timpul cuceririi de c?tre turci, a fost v?ndut ca rob ?n Galata. Sc?p?nd, a r?t?cit ?n Asia Mic?, Hios, Peloponez ?i Creta, iar c?nd a ajuns la Roma, a primit de la Papa titlul de Patriarh de Constantinopol. De la Roma a adresat o epistol? c?lduroas? tuturor conduc?torilor, prin care ?i ?ndemna s? se angajeze ?n cruciad? ?mpotriva lui Mohamed II Cuceritorul, ??nainte-merg?torul lui Antihrist ?i fiul Satanei?? ?n continuare, calea spre Mitropolia Rusiei a fost ?nchis? pentru vreun ierarh grec, iar Biserica Rus? a ?nceput de atunci s? vizeze dob?ndirea autonomiei depline. ?n rezumat, ac?iunile ?n general ale lui Isidor al Rusiei au lovit foarte tare nu numai ?n rela?iile cu Roma, ci ?i ?n Biserica Rusiei, subordonat? p?n? atunci Patriarhiei de Constantinopol.

Iona a fost trimis iar??i ?n Constantinopol, dar, c?nd conduc?torul a aflat c? ?i Patriarhul de Constantinopol primise unirea, a ordonat s? se ?ntoarc? misiunea. Totu?i ?n Rusia a domnit anarhia, ?n care marele conduc?tor Simeon a fost orbit de Dimitrie Semiaki, ?n timp ce domnitorul Semiaki ?i-a pierdut via?a. Iona a fost a?ezat ?n final Mitropolit ?n 1448 de Sinod ?i a trimis o misiune la Patriarh ca s? primeasc? binecuv?ntarea lui. Cu toate acestea, alte conflicte interne au lovit Mitropolia Rusiei, pentru c? ?n 1458 Patriarhul detronat Grigorie al Constantinopolului l-a hirotonit Mitropolit al Lituaniei pe Grigorie, ucenicul lui Isidor. Aceast? hirotonie a r?v??it Moscova. Conduc?torul ?i Mitropolitul au scris o scrisoare conduc?torului Lituaniei ?i poporului s? nu treac? la ?mp?r?irea Mitropoliei Rusiei.

?n 1459 a fost convocat un Sinod la Moscova, care s-a pozi?ionat ?mpotriva ?mp?r?irii Mitropoliei Rusiei ?i care a decis ca alegerea Mitropoli?ilor de Moscova s? fie f?cut? de episcopii Rusiei independent de Patriarhia de Constantinopol. ?n acest Sinod a fost pomenit pentru prima dat? titlul de Mitropolie a Moscovei ?n loc de titlul consacrat de Mitropolie de Kiev. ?n 1461 a murit Mitropolitul Iona ?i ?n 1462 marele cneaz, ?n timp ce Rusia sc?pase de acum ?n esen?? de jugul t?tar?[24].

Alegerea ?i hirotonia lui Iona de c?tre episcopii ru?i ?n 1448 f?r? nici o participare a Constantinopolului a marcat desprinderea ?i independen?a Bisericii Rusiei, care a avut ca ?ndrept??ire canonic? teologic? faptul c? ?n Constantinopol nu mai era Patriarh ortodox, ci erau unia?i. Totu?i nu a evitat ?mp?r?irea Mitropoliei unitare, cu toate c? ?n 1459 Sinodul episcopilor ru?i s-a pozi?ionat la Moscova ?mpotriva ?mp?r?irii. Un an mai devreme, ?n 1458, Patriarhul Grigorie Mamas de Constantinopol, celebru pentru cugetele lui uniate ?i lupt?tor pentru Ferrara-Floren?a, a hirotonit ca Mitropolit de Kiev pe Grigorie, ucenicul lui Isidor, de descenden?? bulgar?. Iar??i mali?iozitatea unui Patriarh latinofron uniat, ca aceea a lui Ioan Caleca, va avea consecin?e mai rele. ?i, cu toate c? ortodoxia a fost restaurat? ?n Constantinopol prin urcarea pe tronul patriarhal a grandioasei figuri a lui Ghenadie Scholarul imediat dup? cucerire, cu toate acestea divizarea de acum a Bisericii unitare a Rusiei ?n dou? Mitropolii, Mitropolia de Moscova ?i Mitropolia de Kiev, a ?inut dou? secole ?i mai bine (1458-1686).

Mitropolia de Kiev, care avea ?n jurisdic?ia ei regiuni de sub ocupa?ia ?i ?nr?urirea polonez? suferea multe presiuni ?i influen?e ca s? se rup? complet de Biserica Rus?. Kievul a devenit centrul ac?iunii iezui?ilor ?i unia?ilor, unde, ?n paralel cu latinizarea ortodoc?ilor ?i desprinderea lor bisericeasc? de Rusia a fost ?ntreprins? sistematic ?i desprinderea lor etnic? prin cultivarea con?tiin?ei ucrainene, ucrainismul, ?i dezvoltarea sistematic? a rusofobiei. Nic?ieri ?n izvoarele istorice grece?ti nu se ?nt?lne?te cuv?ntul Ucraina, ci na?ia ruseasc? este prezentat? unitar prin caracteriz?ri de geografie popula?ional? precum Rusia Mare, Rusia Mic?, Rusia Alb? (Belarus). Ucraineanul de ast?zi este rusul din Rusia Mic?, moscovitul este din Marea Rusie ?i cel din Belarus este belorus. Cele ce se ?nt?mpl? ast?zi ?n Ucraina prin cultivarea rusofobiei ?i efortul de occidentalizare are r?d?cini ?napoi ?n istorie, ?n eforturile de polonizare ?i latinizare a locuitorilor. Exist? pagini negre ale acestor presiuni ?i persecu?ii, ?n special dup? divizarea Bisericii unitare Ruse ?n dou? Mitropolii, Mitropolia Moscovei ?i Mitropolia Kievului ?n 1458[25].

5. Reunirea Kievului ?i Moscovei ?n 1686 ?i r?st?lm?cirea documentelor aferente

Na?ionali?tii ucraineni ?i prietenii lor, polonezii ?i unia?ii, prezint? reunirea Mitropoliilor Moscovei ?i Kievului drept un produs din partea ru?ilor ?i o subjugare a ucrainenilor fa?? de Rusia ca s? ?ndrept??easc? tendin?ele schismatice de ast?zi politice ?i biserice?ti ale Kievului fa?? de Moscova. Este ca ?i cum am vorbi despre subjugarea Ciprului sau a Cretei sau a Macedoniei fa?? de Grecia, ?i nu despre unirea lor cu Grecia ?ntr-un corp etnic unitar. Subjugare a existat anterior fa?? de Polonia ?i Lituania prin latinizare, polonizare ?i unia?ie, precum subjugarea fa?? de Occident, fa?? de Vatican, fa?? de America, fa?? de Europa ?i fa?? de NATO, se ?ncearc? ?i ast?zi ?nstr?inarea ?i ruperea de Rusia dup? proclamarea independen?ei Ucrainei, care a urmat dup? dizolvarea Uniunii Sovietice ?n 1990.

Patriarhia Ecumenic?, timp de trei decenii de acum prime?te cereri de interven?ie pentru acordarea autocefaliei Ucrainei, de vreme ce Moscova, dup? cum are dreptate, nu este dispus? s? o fac?, mai ales c? are de partea ei ?i concluziile dezbaterii inter-ortodoxe pe tema autocefaliei de la Comisiile ?i Conferin?ele Presinodale ale ?Sf?ntului ?i Marelui Sinod?, care a fost convocat ?n Creta ?n iunie 2016. Tema autocefaliei a c?zut din catalogul subiectelor ?i nu a fost dezb?tut?, de?i a ?ntrunit acordul ?n esen?? ?i au r?mas detalii secundare. Despre felul cum s-au desf??urat dezbaterile ?Despre autocefalie? la ?nt?lnirile presinodale ?i cum a fost t?iat? din lista de teme ?n leg?tur? mai ales cu autocefalia din Ucraina, vom scrie imediat un alt articol. Toat? aceast? bulversare ?i dezbin?rile pe care le provoac? acum autocefalia ucrainean? ar fi fost evitate dac? Sinodul ar fi avut curajul s? se ocupe cu subiectele arz?toare ?i urgente, ?i nu pur ?i simplu s? ?nt?reasc? primatul ?i rolurile de coordonare. Scopul de a fi slujit? unitatea a e?uat cu totul pentru c?, ?n afar? de absen?a a patru Biserici autocefale (Antiohia, Rusia, Bulgaria, Georgia), care reprezint? mai mult de jum?tate dintre ortodoc?i, nu a solu?ionat nici una dintre temele pe care putea s? provoace dezbin?ri ?i schisme, ca tema autocefaliei, a diasporei, a calendarului, a panereziei ecumenismului ?.a. Este demn de observat mai ales c? Patriarhul Bartolomeu, care de?ine rolul de coordonare al Tronului Ecumenic, ca s? ob?in? unitatea ortodoc?ilor, a pus sub ?ndoial? acest rol, torpil?nd el ?nsu?i unitatea prin interven?ia lui dezbin?toare ?i schismatic? ?ntr-o jurisdic?ie str?in?, ?n teritoriul canonic al Bisericii Rusiei.

Scriitorul acestor r?nduri cunoa?te c? Fanarul a fost foarte atent ?i re?inut s? nu fie amestecat ?n subiectul spinos al acord?rii autocefaliei ?n Ucraina f?r? girul Bisericii Rusiei pentru c? p?n? ?i comisiile sinodale speciale ale Patriarhiei, dar ?i cercet?torii speciali?ti a c?ror opinie a fost consultat? au dat solu?ia s? fie dat? autocefalia Ucrainei, de vreme ce este ?ndrept??it? ca stat independent, dar aceasta s? se fac? ?ntr-un mod corect, cum a fost el cristalizat ?n acordurile presinodale, adic? prin cererea comunit??ii biserice?ti interesate de autocefalie adresat? Bisericii mame, de care s-ar desprinde, prin acceptarea cererii de c?tre Biserica mam? ?i prin transmiterea ei c?tre Patriarhia Ecumenic? pentru asigurarea acordului panortodox. ?i, c?nd se fac to?i ace?ti pa?i ?i sunt ?mplinite aceste reguli, atunci s? fie dat ?i tomosul de autocefalie.

Deci ?n 1686 s-a produs reunirea Kievului ?i a Moscovei ?i a fost restaurat? unitatea primelor cinci secole; ?n esen??, a ?nchis paranteza ocupa?iei poloneze a regiunilor de dup? victoria ru?ilor ?n 1654 asupra polonezilor ?i eliberarea regiunii. Deci de vreme ce a fost eliberat Kievul, a fost u?or ?i a?teptat s? fie ?ncorporate biserice?te regiunile eliberate ?n Biserica Rusiei, dup? cum s-a f?cut. Nu au dreptate istoric cei care sus?in c? Rusia a ob?inut regiunile ?i a anexat prin for?? Ucraina sub jurisdic?ia Bisericii Rusiei ?i de aceea chipurile cer ast?zi ?n mod ?ndrept??it desprinderea prin acordarea autocefaliei. Nu cumva ?i Grecia a anexat prin for?? Heptanisa (cele 7 insule) ?n 1864 la Biserica Greciei dup? eliberarea lor? ?i nu cumva prin for?? au fost subordonate, de asemenea, a?a-zisele ?Teoritorii Noi? la Biserica Greciei dup? eliberarea acestor regiuni ?n r?zboaiele balcanice din 1912? Nu cumva ?i despre ?Teritoriile Noi? este pl?nuit? o desprindere ?i t?iere a lor de Biserica Greciei?

Desigur c? dup? cele dou? secole de subordonare a Ucrainei c?tre poloni, influen?elor latine ?i uniate, au fost formate printre ortodoc?ii ucraineni puteri rusofobe, filo-papista?e ?i filo-occidentale, care nu doresc dependen?a lor de Biserica Rusiei. Totu?i, asta nu ?nseamn? c? vom schimba ?i istoria, ignor?nd izvoarele istorice sau r?st?lm?cind unele texte istorice, dup? cum face, din p?cate, acum Constantinopolul, contrazic?nd adev?rul istoric ?i pe sine ?nsu?i. Deja ?n articolul nostru anterior scurt am prezentat opiniile relevante ale istoricilor despre faptul c? ?n 1686 Ucraina, prin decizia Constantinopolului, a fost rea?ezat? ?n jurisdic?ia Bisericii Rusiei ?i de trei sute de ani de acum toate Bisericile Ortodoxe Locale ?i Patriarhia Ecumenic? ?ns??i consider? Ucraina drept un teritoriu canonic al Bisericii Rusiei. ?n aceste zile mai ales a fost dat? publicit??ii, evident din partea Bisericii Rusiei, Epistola Patriarhului Bartolomeu c?tre Patriarhul Alexei al Rusiei ?n august 1992, care se refer? la caterisirea Mitropolitului de atunci Filaret de c?tre Sf?ntul Sinod al Bisericii Rusiei, ?n care recunoa?te integral competen?a Bisericii Rusiei ?i mai ales este dat angajamentul c? nu va crea Constantinopolul ?n continuare vreo inconvenien?? rela?iilor cu Moscova, angajament pe care ?l r?stoarn? acum printr-o ac?iune canonic? nea?teptat? pentru c? nu numai c?-l restabile?te ?n arhierie pe ierarhul schismatic caterisit ?n discu?ie, pe care Biserica Rus? continu? s?-l considere schismatic, caterisit ?i anatematizat, ci, mai r?u, neag? ?n general jurisdic?ia Bisericii Rusiei asupra Ucrainei, pe care o fur? pentru sine ?ns??i. ?n 1992 scria Patriarhul Bartolomeu Patriarhului de atunci Alexei al Moscovei:

??n r?spuns la telegrama ?i scrisoarea aferente ale Voastre, Preafericite foarte iubit nou? ?i mult-dorit, despre problema care s-a ivit ?n Preasf?nta voastr? Biseric? sor? a Rusiei, care problem? a condus Sf?ntul Sinod al ei s? treac?, pentru motivele pe care le-a ?tiut ea, la caterisirea Mitropolitului Filaret de Kiev, care p?n? de cur?nd era unul dintre membrii ei sinodali care de?inea prerogativele de ?nt?ietate, dorim s? v? facem cunoscut fr??e?te dragostei voastre c? Sf?nta noastr? Mare Biseric? a lui Hristos, care recunoa?te integral competen?a exclusiv? pe subiect a Preasfintei Biserici a Rusiei de sub voi, accept? cele decise sinodal despre cel ?n cauz?, nedorind s? aduc? defel vreo inconvenien?? Bisericii voastre sor??.

Deci, deoarece prin acceptul general ?tiin?ific ?i bisericesc, Ucraina, unit? cu restul ru?ilor de cinci secole de la cre?tinarea ru?ilor sub Mitropolia unitar? a Kievului ?i a toat? Rusia, a fost divizat? ?i a constituit o Mitropolie separat? din cauza cuceririlor str?ine ?i a influen?elor latine uniate la mijlocul sec. al XV-lea, totu?i s-a reunit ?n 1686 cu Biserica Rusiei, vine acum Constantinopolul, sus?inut de puteri separatiste occidentale, contrar cu ceea ce a s?v?r?it ?n trecut, ?i sus?ine c? nu a fost cedat? niciodat? jurisdic?ia Ucrainei Bisericii Rusiei ?i c? din documentele existente reiese c? cedarea nu a fost irevocabil?, ci temporar? ?i de aceea anuleaz? acum ?i readuce Ucraina ?n propria ei jurisdic?ie. Aceast? sus?inere despre caracterul temporar desigur c? este respins? automat de realitate pentru c? din 1686 p?n? ast?zi au trecut 332 de ani, trei secole ?i jum?tate, pe parcursul c?rora niciodat? nu a fost vreo men?iune despre jurisdic?ie temporar? pentru c? nici ?n documente nu se face o asemenea men?iune.

a) Cele dou? documente invocate de Constantinopol sunt r?st?lm?cite de propriii cercet?tori

Totu?i, s? vedem documentele ?nse?i. Este vorba despre dou? documente care se g?sesc ?n codicele manuscris la nr. 22, pe care le con?ine, printre alte documente, Arhiva Istoric? ?i Paleografic? (AIP) a Institu?ia de Cultur? a B?ncii Na?ionale a Greciei (ICBN). Codicele este autentic ?i veritabil, datat de exper?i ?n jurul mijlocului sec. al XVIII-lea, scris dup? toat? probabilitatea ?n 1750, dup? cum se pare ?i din filigranul din h?rtie. Lucr?tori de la AIP/ICBN au descris ?i paleografic ?i transcris con?inutul lui, iar introducerea aferent? la descriere o semneaz? Agamemnon Tselikas, conduc?tor al AIP a ICBN. ?n aceasta const? referin?a ?tiin?ific? a cercet?torilor speciali?ti ?i ?n ea se epuizeaz?. ?n bro?ura aferent? pe care a pus-o ?n circula?ie Patriarhia Ecumenic? ?i care a fost transmis? pe internet cu titlul: ?Tronul Ecumenic ?i Biserica Ucrainei ? Textele vorbesc? (The Ecumenical Throne and the Church of Ukraine. The Documents speak? sunt puse ?n fa?? mul?umiri cercet?torilor greci ?i ru?i, ?care, prin aportul lor ?tiin?ific irepro?abil, au contribuit la restabilirea adev?rului istoric despre rela?ia dintre Biserica Rusiei ?i Biserica ei mam??. Urmeaz? un comentariu al con?inutului celor dou? documente destul de extins, care evident a fost alc?tuit de colaboratori ai Patriarhiei Ecumenice ?n direc?ia de a fi ?ndrept??it? linia Bisericii de Constantinopol, de aceea nici nu este obiectiv. Unele teze sunt r?st?lm?cite ?i altele sunt dosite. Comentariul este anonim, nu ?tim numele celor care l-au alc?tuit ?i nu sunt defel cercet?torii ?i oamenii de ?tiin?? paleografi ai Institutului de Cultur? a B?ncii Na?ionale, dup? cum las? s? se sub?n?eleag? ?n mod me?te?ugit, a c?ror contribu?ie const? numai ?n faptul c? au indicat cele dou? documente ?i au trimis copiile la Patriarhia Ecumenic?.

b) Primul document ?i interpretarea lui corect?

Primul document con?ine actul patriarhal ?i sinodal din 1686 care a fost emis sub Patriarhul Dionisie IV, prin care este cedat? jurisdic?ia Mitropoliei de Kiev Bisericii Rusiei. Kievul, dup? cum am dezvoltat ?nainte, ?n condi?iile istorice anormale s-a rupt de Biserica Rusiei ?i a r?mas temporar sub jurisdic?ia Constantinopolului. C?nd au evoluat aceste condi?ii anormale, adic? subordonarea fa?? de Polonia, revine la Biserica Rusiei. Aceasta se spune nemijlocit la ?nceput, ?n prefa?a documentului, care constituie rezumatul con?inutului ?i care chiar numai acest rezumat ajunge ca s?-?i fac? cineva o opinie despre tot con?inutul documentului. Deci prefa?a spune c? scrisoarea patriarhal? ?i sinodal? a fost dat? Patriarhului Moscovei ca Mitropolia de Kiev s? fie subordonat? scaunului s?u patriarhal ?i s? hirotoneasc? el pe Mitropolitul de Kiev, care va fi ales de Sinodul episcopilor de acolo. ?Copie exact? a scrisorii patriarhale ?i sinodale care a fost dat? Preafericitului Patriarh al Moscovei, zic de emiterea scrisorii despre faptul c? Mitropolia de Kiev este subordonat? tronului s?u patriarhal ?i alesul pentru Kiev s? fie hirotonit de el?. Exist? o dovad? mai evident? a subordon?rii Mitropoliei Kievului fa?? de Patriarhia Moscovei dec?t aceasta? Deci este subordonat? Mitropolia de Kiev scaunului patriarhal al Moscovei ?i Mitropolitul de Kiev este hirotonit de Patriarhul Moscovei: ?despre faptul c? Mitropolia de Kiev este subordonat? tronului s?u patriarhal ?i alesul pentru Kiev s? fie hirotonit de el?.

Comentatorii ?i exege?ii Fanarului ascund aceast? subordonare v?dit? a Kievului fa?? de Patriarhia Moscovei ?i pretind samavolnic, maltrat?nd chiar ?i gramatical ?i semantic textul, c? chipurile ?sensul ?subordon?rii? Mitropoliei de Kiev fa?? de Patriarhia Moscovei consta, ?n esen??, numai ?n permiterea hirotonirii Mitropolitului de Kiev?. Din aceast? subordonare foarte clar? a Kievului fa?? de Biserica Rusiei, care se face deja din inscrip?ia textului, de vreme ce au ascuns esen?ialul, au g?sit s? comenteze faptul secundar c? ?zic de emiterea scrisorii?, pe care nu l-au ?n?eles gramatical ?i prin propria lor fabula?ie sus?in c? chipurile ?termenul ?emiterea? este tehnic ?i semnifica ?n acea epoc? ?ntr-un ?n?eles mai larg ?permiterea? hirotonirii sau a mut?rii?, f?r? nici o consolidare bibliografic? sau textual?.

Totu?i, cunosc ?i cei ce s-au atins cu ?v?rful degetului? de tradi?ia noastr? canonic? faptul c? hirotonia episcopului se face totdeauna de c?tre cel ce are jurisdic?ia asupra regiunii ?n care este hirotonit un episcop ?i c? exist? multe canoane care interzic hirotoniile peste hotare ?i amestecarea grani?elor jurisdic?iilor. Deci, pe baza acestui principiu canonic fundamental, permiterea care a fost dat? Patriarhului Moscovei de a hirotoni pe Mitropolitul de Kiev ?nt?re?te ?i consolideaz? subordonarea Mitropoliei de Kiev fa?? de Biserica Rusiei; nu o anuleaz?, nici nu o delimiteaz? numai la permiterea hirotoniei. ?Deoarece se subordoneaz? episcopul de Kiev Moscovei, de aceea ?i hirotonia lui se va face de Patriarhul Moscovei.? Unde au g?sit c? a fost dat? numai permisiunea hirotoniei ?i c? Kievul continu? s? se subordoneze Constantinopolului? Spune asta undeva textul sau este produsul fanteziei lor? Pomenirea numelui Patriarhului Ecumenic la slujbe ?mpreun? cu numele chiriarhului de acum Patriarh al Moscovei, care este ?nt?i-st?t?torul canonic, se face numai din motive de cinstire fa?? de amintirea leg?turilor istorice dintre Constantinopol ?i Moscova. C?nd arhiereul chiriarh ?i p?stor cedeaz? dreptul de hirotonire arhiereului din alt? jurisdic?ie, aceasta se face ?ntr-o ?mprejurare concret? nominal? ?i nu ajung trei secole pentru toate hirotoniile, nici nu este un motiv la aceast? permisiune pentru subordonarea c?tre jurisdic?ia celui ce hirotone?te, dup? cum se ?nt?mpl? ?n text: ?despre faptul c? Mitropolia de Kiev este subordonat? tronului s?u patriarhal ?i alesul pentru Kiev s? fie hirotonit de el?.

De altfel, ?i continuarea documentului l?mure?te mai bine lucrurile. Deci spune c? to?i conduc?torii ?i ?mp?ra?ii ?din Rusia Mare ?i Mic? ?i din Belorusia? ? nic?ieri nu exist? Ucraina ? ?mpreun? cu Patriarhul Ioachim al ?Moscovei ?i a toat? Rusia? au trimis la Constantinopol scrisori ?n care spuneau c? eparhia de Kiev, deoarece este subordonat? Tronului Ecumenic al Constantinopolului, a primit hirotonia arhiereului ei mereu de la Constantinopol, precum stabilesc sfintele canoane. Aceast? exprimare arat? foarte clar c? oricine este hirotonit de arhiereii din jurisdic?ia de care apar?ine: ?Eparhia de Kiev, pentru c? este subordonat? tronului prea?nalt ?i preasf?nt ecumenic al Constantinopolului, a primit hirotonia arhiereului ei ca ?ntotdeauna de la el dup? dispozi?ia sfintelor legi?. Totu?i, deoarece a fost vacant? destui ani ?nainte Mitropolia Kievului ?i, de?i a trecut vremea, nu a fost hirotonit un arhiereu veritabil din motiv de r?zboi ?ntre cele dou? ?mp?r??ii, a Rusiei ?i a Poloniei, a g?sit vr?jma?ul credin?ei Ortodoxe vreme ?i a sem?nat z?zanii ca s? existe pericolul s? se supun? ortodoc?ii unor cuget?ri str?ine ?i contrare. De aceea roag? prin scrisoare s? fie dat? permisia Patriarhului Moscovei s? hirotoneasc? Mitropolit de Kiev, c?nd este vacant scaunul, pe cel care ?l vor alege episcopii, arhimandri?ii, egumenii ?i ceilal?i din eparhie, a?a ?nc?t s? nu r?m?n? nep?zit? turma de ereziile ?i schismele pe care le seam?n? diavolul. Este ad?ugat? informa?ia interesant? c? este de acord cu aceasta ?i ?mp?ratul otoman dup? mijlocirea ?mp?ratului/?arului Rusiei: ?Ceea ce ?i ?mp?r??ia preamare ?i puternic? ?i care domne?te peste noi a ordonat, c?nd a fost rugat? de aceast? ?mp?r??ie pa?nic? ?i cre?tineasc?, adic? s? nu fac? nici o ?mpiedicare ?n aceast? chestiune?. Deci conduc?torii ru?i biserice?ti ?i politici cer de la Constantinopol permisiunea s? hirotoneasc? [episcopul] Moscovei pe Mitropolitul de Kiev, cunosc?nd c? aceasta conduce ?i la subordonarea fa?? de Moscova; totu?i evit? s? fie spus acest lucru imediat. ?i vine Sinodul din Constantinopol, care cunoa?te faptul c? hirotonia ?nseamn? ?i subordonare fa?? de jurisdic?ia celui ce hirotone?te ?i le d? pe am?ndou?, subordonarea ?i hirotonia, care sunt legate ?ntre ele: ?Se decide ca preasf?nta eparhie de Kiev s? fie subordonat? preasf?ntului tron patriarhal al Marii ?i iubitei de Dumnezeu cet??i a Moscovei, pe oricine ar alege episcopii supu?i iubitori de Dumnezeu, cinsti?ii arhimandri?i, cuvio?ii egumeni ai sfintelor ?i venerabilelor m?n?stiri, preacuvio?ii ieromonahi, evlavio?ii preo?i, cuvio?ii monahi ?i conduc?torii ?i ceilal?i, prin ?ndemnul ?i permisiunea ilustrului mare hatman de acolo, dup? cum a st?p?nit obiceiul locului, de la acela s? primeasc? numitul act ?n piele ?i s?-l cunoasc? drept b?tr?n ?i ?nainte-st?t?tor al lui pentru c? este hirotonit de acela, nu de Patriarhul Ecumenic, dup? cum s-a spus mai sus, din cauza distan?ei excesive de loc ?i a luptelor care se ?nt?mpl? adesea ?ntre cele dou? ?mp?r??ii?.

Decizia Sinodului subordoneaz? clar printre cele dint?i eparhia de Kiev Patriarhiei Moscovei: ?ca preasf?nta eparhie de Kiev s? fie subordonat? preasf?ntului tron patriarhal al marii ?i iubitei de Dumnezeu cet??i a Moscovei?. Aceasta este decizia principal?; cea care urmeaz? prin explica?ia ?adic?? nu anuleaz? decizia principal?. Dar, deoarece cererea care a fost depus? era a hirotonirii Kievului de c?tre Moscova, Sinodul explic? faptul c? printre consecin?ele subordon?rii este ?i cea mai important? care a fost cerut?, s? fie hirotonit episcopul de Kiev de c?tre Moscova, ?i nu, a?a cum t?lcuiesc gre?it cei din Fanar, c? subordonarea ?nseamn? numai permisiunea hirotoniei. Dac? voiau s? dea numai aceasta de la Constantinopol, nu ar fi pus mai ?nt?i subordonarea, ci ar fi spus c? Sinodul ?decide s? fie hirotonit Mitropolitul de Kiev de c?tre Preafericitul Patriarh al Moscovei?. Subordonarea este ?nt?rit? mai departe ?i de cele pe care le spune decizia c? episcopul de Kiev va avea ?n continuare drept ?b?tr?n (stare?) ?i ?nainte-st?t?tor al s?u? nu pe Patriarhul Ecumenic, ci pe Patriarhul Moscovei. Dac? ar fi fost vorba despre o simpl? permisiune a hirotoniei, rela?ia dintre cel hirotonit ?i cel ce hirotone?te ar fi fost o rela?ie de onoare ?i respect fa?? de cel ce hirotone?te, iar nu o rela?ie de supus fa?? de B?tr?n ?i de vasal fa?? de superior. ?Mul?umesc, Preafericite, c? m-a?i hirotonit, ar spune cel hirotonit c?tre Patriarhul Moscovei, dar B?tr?nul ?i ?nainte-st?t?torul meu este Patriarhul de Constantinopol, fa?? de care m? subordonez?. Totu?i aceasta o r?stoarn? actul patriarhal ?i sinodal: ??i s? cunoasc? pe acela drept b?tr?n ?i ?nainte-st?t?tor al s?u, pentru c? este hirotonit de acela, nu de Patriarhul Ecumenic?.

Trebuie s? observ?m incidental ?i corelat c? ?i arhiereii numitelor ?Teritorii Noi? din Biserica Greciei, ?ntr-un mod asem?n?tor, ale?i ?i hirotoni?i de Ierarhia Bisericii Greciei, apar?in exclusiv de Biserica Greciei pentru c? hirotonia ?i jurisdic?ia sunt intercontectate; nu sunt ?ng?duite hirotonii ?i interven?ii peste hotare. Sunt arhierei ai Bisericii Greciei; nu pot fi ?n acela?i timp arhierei ai Patriarhiei Ecumenice, dup? cum s-a afirmat ?n ultimul timp. S? participi la dou? trupuri ca membru este nefiresc ?i uimitor. Desigur c? are dreptate Constantinopolul s? cear? anularea actului patriarhal ?i sinodal din 1928, desigur c? nu unilateral, ci consim?ind ?i Biserica Greciei, lucru ce este imposibil ?i improbabil s? se ?nt?mple. Acela?i lucru este imposibil ?i improbabil s? primeasc? Biserica Rusiei anularea unilateral? ?i samavolnic? a actului patriarhal ?i sinodal din 1686, dup? cum din p?cate s-a apucat s? fac? despotic ?i antisinodal Constantinopolul.

c) Al doilea document clarific? mai bine lucrurile

Acelea?i lucruri reies ?i din al doilea text pe care ?l trimite Patriarhul Dionisie IV ?n 1686 ?C?tre ?mp?ra?ii Rusiei? cu diferen?ieri importante. Scrie c?, a?a cum ?n trecut Dumnezeu a intervenit minunat ?i a ajutatpoporul Lui, astfel ?i acum, c?nd eparhia de Kiev a fost presat? de felurite situa?ii, a trimis ajutor pe conduc?torii politici ai Rusiei, a?a ?nc?t s? solu?ioneze problemele. Este acceptat faptul c?, din cauza luptelor ?i a r?zboiului dintre cele dou? mari ?mp?r??ii, evident ale Rusiei ?i Poloniei, de mult? vreme Constantinopolul nu a hirotonit Mitropolit al Kievului, dup? cum avea dreptul canonic, ?i astfel regiunea a r?mas nep?storit? ?i necondus?, av?nd drept consecin?? c? au odr?slit foarte multe z?zanii, care sufoc? gr?ul bunei-credin?e. Totu?i, acest fapt a fost schimbat pentru c? drept-sl?vitorii ?mp?ra?i ai Rusiei au reac?ionat, ap?r?nd-o, ?i au cerut ca eparhia de Kiev s? fie subordonat? preasf?ntului tron patriarhal al Moscovei, care face alegeri locale dintre clerici, monahi ?i laici. Documentul patriarhal se diferen?iaz? de cel precedent patriarhal ?i sinodal prin faptul c?, ?n timp ce acela spunea c? de c?tre conduc?torii ru?i a fost cerut? permisiunea de a hirotoni Moscova pe Mitropolitul de Kiev, acesta spune c? a fost cerut? subordonarea eparhiei de Kiev sub tronul patriarhal al Moscovei ?i, drept rezultat al acestei subordon?ri, s? hirotoneasc? Patriarhul Moscovei pe Mitropolitul de Kiev, pe care ?l vor alege clericii ?i poporul: ??nc?t pu?in mai trebuia ?i gr?ul l-ar fi sufocat, adic? buna-credin??, dac? nu s-ar fi ridicat puterea voastr? ?mp?r?teasc? drept-sl?vitoare spre ap?rare ?i ar fi cerut s? fie subordonat? aceast? regiune a Kievului sub preasf?ntul tron patriarhal al Moscovei, a?a ?nc?t, atunci c?nd va fi nevoie de hirotonirea unei persoane vrednice? s? aib? permisiunea Preafericitul Patriarh din diferite vremuri al Moscovei ?i a toat? Rusia s? o hirotoneasc? dup? r?nduiala bisericeasc??. Aceast? cerere dubl? o satisface Sinodul, adic? ?i subordonarea Mitropoliei de Kiev tronului patriarhal al Moscovei, ?i hirotonia consecutiv? a Mitropolitului de Kiev de c?tre Patriarhul Moscovei. Textele vorbesc, dar unii nu aud, nici nu v?d:

?De aceea, dup? ce Modestia noastr? am prezentat sinodal subiectul ?i l-am examinat ?mpreun? cu Mitropoli?ii dimprejurul nostru ?i cu fra?ii ?i ?mpreun?-slujitorii no?tri iubi?i ?n Duhul Sf?nt, nu s-a ar?tat numai binecuv?ntat ?i nu a fost doar drept, ci a fost l?udat? foarte tare ?i purtarea de grij? (pronia) pe care o depune?i ?i a fost extrem de uimitoare. Pentru el au fost emise ?i scrisori sinodale patriarhale ?i au fost a?ternute ?n codicele marii Biserici a lui Hristos, care stipuleaz? ca Preafericitul Patriarh Ioachim al Moscovei ?i a toat? Rusia, cel iubit ?n Sf?ntul Duh ?i frate dorit ?i ?mpreun?-slujitor al Modestiei noastre, s? aib? dreptul de a hirotoni Mitropolit de Kiev cu libertate, dup? r?nduiala bisericeasc?, pe cel pe care l-ar alege supu?ii din aceast? Eparhie dup? scrisoarea emis? celor supu?i Eparhiei de Kiev, adic? ace?tia s? aib? libertatea s? aleag? pe cine vor, c?nd va interveni nevoia de o persoan? care s? devin? Mitropolit de Kiev, ?i Patriarhii de dup? acesta la fel ?i Mitropolia aceasta a Kievului s? fie subordonat? Tronului Preasf?nt Patriarhal al Moscovei ?i arhiereii din ea, cel de acum ?i cel de dup? acesta, s? cunoasc? drept b?tr?n ?i conduc?tor pe ?nsu?i Patriarhul Moscovei din orice vreme, ca fiind hirotoni?i de el, numai un lucru s? fie p?zit, adic? s? pomeneasc? ?nt?i numele cinstit al Sanctit??ii Sale, Patriarhul Ecumenic, atunci c?nd sluje?te Mitropolitul Kievului Taina cea f?r? de s?nge ?i dumnezeiasc? ?n aceast? regiune pentru c? de la el sunt distribuite toate bunurile la marginile lumii ?i este izvorul tuturor ?i pentru c? [Mitropolia] este arondat? ?i oferit? Tronului Patriarhiei Moscovei ?n ce prive?te subordonarea ei ?ntr-un mod acomodat (cu pogor?m?nt) pentru motivele spuse, apoi al Patriarhului Moscovei?.

Textul, ?n mod imperativ, spune cu dispozi?ie imperativ? c?, ?n afar? de hirotonia Mitropolitului de Kiev, poruncim, ordon?m ca Mitropolia de Kiev s? fie subordonat? tronului patriarhal al Moscovei ?i to?i arhiereii de dup? aceea s? considere drept ?nainte-st?t?tor ?i b?tr?n al lor pe Patriarhul Moscovei pentru c? de el sunt hirotoni?i. Exist? ?n acestea ceva temporar, dup? cum vor autorii textului Fanarului? ??i aceast? Mitropolie a Kievului s? fie subordonat? Preasf?ntului Tron patriarhal al Moscovei ?i arhiereii din ea, cel de acum ?i cei de dup? aceasta, s? cunoasc? drept b?tr?n ?i ?nainte-st?t?tor pe Patriarhul din fiecare vreme al Moscovei, deoarece sunt hirotoni?i de el?. Un interes deosebit fa?? de acest document rezid? ?i ?n faptul c? d? o explica?ie despre motivul pentru care trebuie s? pomeneasc? Mitropolitul Kievului mai ?nt?i pe Patriarhul Ecumenic ?i apoi pe Patriarhul Moscovei. Nu pentru c? r?m?ne sub jurisdic?ia lui, ci mai ?nt?i pentru ofranda mare ?n general a Constantinopolului ?i, de asemenea, ?n al doilea r?nd, pentru c? a cedat jurisdic?ia Patriarhului Moscovei. Este nevoie de o mai mare aten?ie ?i de sim? de r?spundere c?nd investig?m adev?rul istoric ?n texte. Este o pat? ?tiin?ific? falsificarea ?i maltratarea textelor.

Concluzii

Din dezvoltarea anterioar? poate oricine s? trag? urm?toarele concluzii:

1. Patriarhia Ecumenic? joac? un rol de coordonare, ?n accep?iunea pan-ortodox?, ?n rela?iile dintre Bisericile Ortodoxe autocefale. Se ?ngrije?te ?ndeosebi s? func?ioneze sinodal ?i s? ?nt?reasc? unitatea dintre ele. Conjunctura antisinodal? din chestiunea ucrainean? ?i conlucrarea ei cu fac?iunile schismatice, ?i nu cu Biserica Ucrainei canonic? ?i cu Biserica Rusiei, atac? rolul ei coordonator unificator. Deja Biserica Rusiei pune la ?ndoial? pentru prima dat? rolul ei de coordonare.
2. Bisericile de limb? greac?, pe baza adev?rului istoric ?i a tradi?iei canonice, ca s? fie evitat? schisma definitiv?, trebuie s? sus?in? drepturile istorice ?i canonice ale Bisericii Rusiei ?i s? nu sus?in? v?dit sau prin t?cerea lor intruziunea necanonic? a Constantinopolului ?ntr-o jurisdic?ie str?in?. Dac? fac contrariul, sus?in?nd, din motive filo-na?ionaliste ?i din patriotism, pe Patriarhul grec, cad ?n erezia etnofiletismului, pe care l-a condamnat sinodal ?nsu?i Constantinopolul ?n 1872.
3. Kievul este un segment firesc ?i ne?mp?r?it al Bisericii Rusiei din epoca ?ncre?tin?rii ru?ilor (988). Constantinopolul a p?zit aceast? unitate a ru?ilor ?i a Bisericii lor. Numai Patriarhii mali?io?i ?i eretici au divizat biserice?te pe ru?i ?n perioade de ocupa?ie str?in?, de dragul presiunilor ?i influen?elor latine ?i uniate. Mali?iozitatea de acum a Patriarhului Bartolomeu reia aceea?i gre?eal?, dictat? de presiunile geo-politice ?i culturale ale Occidentului, care cultiv? planificat ?i instig? rusofobia prin dezbinare ?i dominare.
4. Decizia sinodal? din 1686 a readus unitatea dintre Kiev ?i Moscova pe baza politicii biserice?ti stabile a Constantinopolului ca s? fie condus unitar neamul mare ?i numeros al ru?ilor. Acum lipse?te aceast? politic? bisericeasc? ?i Constantinopolul se aliaz? cu latinii ?i francii din Occident ?n paguba nu numai a ru?ilor, ci ?i a toat? Ortodoxia.
5. Cele dou? documente pe care le invoc? Patriarhia Ecumenic? sunt r?st?lm?cite ?i maltratate. Subordonarea Kievului fa?? de Biserica Rusiei pe baza lor este evident?. Nu reiese de nic?ieri c? este temporar? ?i c? Kievul r?m?ne ?n jurisdic?ia Constantinopolului; de aceea timp de trei secole ?i jum?tate de acum (1686-2018) Constantinopolul nu s-a g?ndit s?-l revendice. Numai acum s-a apucat prin maltratarea ?i r?st?lm?cirea documentelor de dragul unia?ilor, schismaticilor ?i ????????????? din Ucraina ?i dezbin?nd pe ortodoc?i.

[1]Vezi pag. 1231.

[2]Vezi pag. 1256.

[3]Textul a fost scris ?n 2018. ?ntre timp Ucraina ?i-a ales alt pre?edinte, care nu este de religie cre?tin?.

[4]Vl. Feida, ?Biserica Rus??, ?.?.?. 10, 1043. Acela?i, Istoria bisericeasc? a Rusiei (988-1988), Ed. ?????????? ???????? ??? ????????? ??? ???????, ?????? 1988, p. 273-274.

[5]Theodor Zisis, Profesor universitar, Constantinopolul ?i Moscova, Tesalonic, 1989, p. 31. Studiul a fost prezentat ca introducere la Seminarul Interna?ional pe care l-a organizat la Chmbesy, ?n Geneva, Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice ?n mai 1988. Tema Seminarului: ?Rusia. O mie de ani de via?? cre?tin??.

[6]V. Teodor Zisis, Constantinopolul ?i Moscova, Tesalonic 1989, p. 21-38, 39-62.

[7]Cristina Bulaki-Zisis, ?ncre?tinarea ru?ilor, Tesalonic 1989.

[8]Se p?streaz? ceea ce a spus Iacov Polilas ?n ?Introducerea? edi?iei Dionisie Solomon, Operele aflate, Kerkira 1859, p. 49: ?C?tre un prieten al s?u care i-a f?cut observa?ia c? na?ia se dorea primit mai bine drept o poezie na?ional?, i-a r?spuns imediat: Na?ia trebuie s? ?nve?e s? considere na?ional ceea ce este Adev?r?.

[9]Gal. 3, 28.

[10]Nota 1 de mai sus.

[11]Vezi Vlasie Fidas, ?Biserica Rus?? ?n Enciclopedia religioas? ?i moral?, 10, 976.

[12]Canonul 2 al Sinodului Local din Antiohia: ?Nu este ?ng?duit s? fie ?n comuniune cu cei excomunica?i nici ?n alt? Biserica s? fie primi?i cei ce nu se adun? (la slujb?) ?n alt? Biseric?. Iar de s-ar ar?ta unii dintre episcopi sau preo?i sau diaconi sau cineva din canon c? are comuniune cu cei excomunica?i, s? fie ?i acesta excomunicat pentru c? r?v??e?te canonul Bisericii?.

[13]Ibidem, p. 109.

[14]Ibidem, p. 99-100.

[15] Ibidem, p. 101-102.

[16] Ibidem, p. 12-104.

[17] La MIKLOSICH-M?LLER, Acta et diplomata 1, 30-322.

[18] Ibidem, 1, 351-353 ?i ?n lucrarea noastr? Constantinopolul ?i Moscova, p. 117-119.

[19]Constantinopol ?i Moscova, p. 116-117.

[20]Desigur c? eforturi de divizare a Mitropoliei unitare a Kievului ?i a toat? Rusia s-au f?cut ?i mai ?nainte. Despre aceasta vezi Antonie-Emilios Tahiaos, Tentativa din sec. al XII-lea de divizare a unit??ii administrative a Bisericii Rusiei, Tesalonic, 1960. O imagine bun? a rela?iilor dintre Constantinopol ?i Moscova ?n sec. al XIV-lea ne-o d? p. Johhn Meyendorff, ?n cartea sa: Bizan?ul ?i Rusia. Studiul rela?iilor bizantino-ruse?ti ?n sec. al XIV-lea, Editura Domos, Atena 1988.

[21]?n cartea noastr? Constantinopolul ?i Moscova, p. 122-123.

[22]Ibidem, p. 137-138.

[23]Ibidem, p. 140-141.

[24]Vl. I. Feidas, Istoria bisericeasc? a Rusiei (988-1988), Slujirea apostolic? a Bisericii Greciei, Atena 1988, p. 156-160. Despre modul cum au ?nfruntat ru?ii Constantinopolul dup? Ferrara-Floren?a ?i apostazia Mitropolitului grec Isidor al Rusiei vezi de asemenea Dimitri Obolensky, Republica bizantin?. Europa de R?s?rit, 500-1453, vol. II Ed. Vanias, Tesalonic, 436 ?u.

[25]Vezi mai multe la ???????? ????????, ?R?d?cinile istorice ale ?Revolu?iei portocalii? din Ucraina?, ?n ????????? 8 (2000) 279-298. A fost publicat prima dat? ?n revista ?Ruski Vestnic? (Vestitorul rus), nr. 4, 2005.