De Prof. Univ. Emerit Dimitrie Tselenghidis, Facultatea de Teologie a Universit??ii Aristotel din Tesalonic
Traducerea: Protopresviter Matei Vulc?nescu
Sunt eterodoc?ii, adic? to?i cei ce ??i zic cre?tini, dar nu sunt ortodoc?i, membri ai Bisericii?
??????????? Sub influen?a ecumenismului, ?nc? din secolul trecut, se intreprinde sistematic o tentativ? de ?nstr?inare a con?tiin?ei eclesiologice a Bisericii ortodoxe, ca ?ntreg (ca plirom?). Mai exact, se ?ncearc? din ce ?n ce mai mult acceptarea unei teorii denaturate despre ceea ce ?nseamn? Biserica.
?n baza acestei percep?ii, cum c? Biserica ar fi divizat?, to?i cre?tinii ? adic? to?i cei ce au fost boteza?i indiferent de modul s?v?r?irii Sfintei Taine a Botezului, ?n numele Dumnezeului Celui ?n Treime ? sunt considera?i ca fiind membri egali ?n Trupul lui Hristos (adic? ai Bisericii). Iar acest lucru se dore?te s? fie luat ?n considera?ie ?n ciuda diferen?elor dogmatice dintre ace?ti cre?tini.
?n consecin??, indirect, prin aceast? teorie despre Biseric? se anuleaz? propriu-zis caracterul m?ntuitor al dogmel?or (adev?rurile de credin?? descoperite de Dumnezeu), dogme formulate de Sinoadele Ecumenice ale Bisericii. Concomitent, ??i pierd definitiv ?nsemn?tatea at?t anatemele ?i afurisirile, precum ?i Canoanele Sinoadelor mai sus pomenite. De altfel, a?a se explic? ?i faptul c? s-a ajuns ca ?n Duminica Ortodoxiei s? nu se mai citeasc? ?n ?ntregime anatemele, fie s? nu se mai citeasc? deloc Synodikonul Ortodoxiei. ?ncet, dar sigur, ?naint?m spre o nivelare programat? a Ortodoxiei cu erezia. De altfel, la evenimentele biserice?ti oficiale, ereticii sunt numi?i ?fra?i ?ntru Hristos? cu ortodoc?ii sau, dup? caz, ortodoc?ii li se adreseaz? cu u?urin??, rostind titlul ?or ecleziastic mincinos. Este limpede, ne g?sim ?n mijlocul unui proces de omogenizare a diferitelor credin?e cre?tine.
Oare este legitim, din punct de vedere teologic ?i ?tiin?ific, s?-i consider?m pe eretici, adic? pe romano-catolici, protestan?i, anticalcedonieni etc., drept membri ai Bisericii? ?i, ?n consecin??, suntem to?i una ?n Hristos?
Ca s? r?spundem la aceast? ?ntrebare, ?ntr-un mod argumentat teologic, va trebui s? l?murim de la ?nceput c? noi, ca ortodoc?i, credem ?n una, sf?nt?, soborniceasc? ?i apostoleasc? Biseric?, conform adev?rului de credin?? m?rturisit ?n Simbolul de Credin?? Niceo-Constantinopolitan (381). Din expunerea de mai sus a simbolului de Credin?? rezult? c? unitatea, ca ?nsu?ire fundamental? a monadei ?i, ?n cazul de fa??, ca ?nsu?ire a Bisericii celei Una, este un dat cert al credin?ei noastre.
?n con?tiin?a trupului Bisericii, unitatea ei este un dat fiin?ial (ontologic) care este asigurat ?n mod permanent ?i absolut de capul Bisericii, de Hristos, prin prezen?a continu? a Duhului Sf?nt M?ng?ietorul ?n ea, ?nc? de la Cincizecime. Unitatea Bisericii, ca adev?r de credin?? (dogmatic), exprim? at?t con?tiin?a Bisericii de sine, c?t ?i experien?a ?n Duhul Sf?nt pe care o are. A?adar, pe baza faptului c? ?n Biserica Ortodox? se constat? o con?tiin?? dogmatic? ne?ntrerupt? ?n ?ntregul ei, aceast? Biseric? Una este cea Ortodox?.
M?rturisirea cuprins? ?n Simbolul de Credin??, ?i anume c? Biserica este una, ?nseamn? c? aceasta constituie ?nsu?irea de baz? a identit??ii ei.
?n practic?, aceasta ?nseamn? c? Biserica nu se poate diviza, nu se poate fragmenta, pentru c? este Trupul tainic al lui Hristos. Iar Hristos, ca ?i cap al Trupului Bisericii, nu poate s? aib? nici mai multe trupuri, ca unul ?i Unicul Dumnezeu ?i Om, dup? cum nici un trup ?mp?r?it nu poate s? aib?. Astfel, oricine se une?te cu Trupul lui Hristos ?i r?m?ne viu ?n acest Trup are puterea, prin Sfintele Taine ?i prin p?zirea ?n dragoste a poruncilor, s? se mute din moartea biologic? la via?a ve?nic? a Dumnezeului Celui ?n Treime. ?i precum ml?di?ele de vie nu pot tr?i ?i aduce rod, dac? sunt t?iate din vie (Ioan 15. 5-6), la fel ?i credinciosul t?iat din Biseric? sau comunit??ile ?ntregi de credincio?i, indiferent de c?t de mul?i ar fi, nu pot nici s? existe ?n Hristos, nici s? ?nfiin?eze o alt? Biseric?.
Credin?a Bisericii este dat? de sus, este inspirat? de Dumnezeu, de aceea ea nu este negociabil?. ?n conformitate cu ?nv???tura Sinodului al II-lea Ecumenic, nu pot exista Biserici divizate sau mai multe Biserici, pentru c? altfel ar rezulta o contradic?ie ?ntre Biserica cea Una ? Bisericile cele multe ?i Biserica cea Una ? Biserica divizat?.
Orice schism? ?i orice eventual? erezie nu ating ?n esen?? Biserica ?n privin?a caracterului ei unitar. Biserica a fost, este ?i va r?m?ne una ?i nedivizat? p?n? la sf?r?itul veacului. Exact acest lucru ?l m?rturisim ?n Simbolul de Credin??, folosind verbul cred la timpul prezent. Hristos este capul acestui Trup integru fie c? se ?mbog??e?te cu nenum?ra?i membri, fie c? este m?rginit la un num?r infim de membri de-a lungul istoriei.
Hristos nu poate s? fie capul unui Trup divizat sau f?r?mi?at. Acest fel de eclesiologie nu a fost legitimat niciodat? ?n cadrul istoriei noastre biserice?ti ?i nici nu este cu putin?? s? fie legitimat ?n cadrul experien?ei ?n Duhul Sf?nt a Bisericii. Biserica nu poate s? fie una ?i totodat? fragmentat?. Dac? Biserica este divizat?, atunci ea nu poate fi una, pentru c? Unul este trupul Domnului. Ba, mai mult, dac? este divizat?, nu mai este nici sf?nt?, nici soborniceasc? ?i nici apostoleasc?.
?ns?, dac? Biserica, conform Simbolului de Credin??, este una, nu pot exista Biserici eterodoxe (?n afara Bisericii Ortodoxe), nici Biserici mame, nici Biserici surori, nici Biserici fiice sau Biserici nepoate. Una ?i singura Biseric? nedesp?r?it? (?ntotdeauna) na?te tainic din ap? ?i din Duh (Ioan 3. 5) doar pe membrii ei, nicidecum nu na?te alte Biserici.
?n consecin??, considerarea Bisericii ca fiind divizat?, considerare manifest?, din nefericire, ?n ultima vreme, de c?tre importante fe?e biserice?ti, este ?n opozi?ie cu exprimarea clar? a Simbolului de Credin??. Considerarea c? Biserica ar fi divizat? sau c? ar exista har ?i m?ntuire ?n afara ei, aduce cu sine, conform hot?r?rilor Sinoadelor Ecumenice, c?derea din Biseric?, mai exact, caterisirea ?i afurisenia, ?n func?ie de ?mprejurare, a aceluia care persist? ?ntr-o considera?ie dogmatic? gre?it?.
Considerarea c? Biserica este divizat? anuleaz?, ?n practic?, credin?a ?n ?ns??i existen?a Bisericii care, doar pentru c? este Una ?i nedesp?r?it?, poate fi ?n?eleas? ?n baza con?tiin?ei de sine ortodoxe. Prin urmare, atunci c?nd cineva accept? con?tient considera?ia c? Biserica este divizat?, neag? credin?a Bisericii, neag? identitatea, dar ?i con?tiin?a de sine a ei.
Din acest motiv, ortodoc?ii nu au nici o problem? psihologic? legat? de identitatea lor ca ortodoc?i ?i ca Biseric?, a?a cum au cei ce au fost t?ia?i din Trupul Bisericii, adic? eterodoc?ii (romano-catolicii, anticalcedonieni cop?i, armeni, protestan?i cu diviziunile lor neoprotestante: bapti?ti, adventi?ti, evangheli?ti etc.).
Desigur, Biserica Ortodox? se roag? cu durere, ?i pare r?u ?i manifest? interes pentru poc?in?a ?i ?ntoarcerea acestora ?n Trupul unic al lui Hristos, de la care au fost t?ia?i din cauza devierilor lor dogmatice.
Credin?a apostolic?
??????????? Integrarea ?i r?m?nerea ?n Trupul Tainic al lui Hristos, adic? ?n Biseric?, nu are loc f?r? anumite condi?ii prealabile. Ea presupune neap?rat acceptarea ?i m?rturisirea credin?ei apostolice, a?a cum a fost explicat? ?i formulat? de Sinoadele Ecumenice ale Bisericii.
Astfel, atunci c?nd un credincios, indiferent de pozi?ia lui institu?ional? pe care o are ?n Trupul Bisericii, sau mai mul?i credincio?i, indiferent de num?rul lor, ?ncalc? credin?a stabilit? a Bisericii, ace?tia se desprind de Trupul ei. Dac? este vorba de un preot sau de un ierarh, acesta se caterise?te, iar adac? este mirean se afurise?te. Acest lucru ?nseamn? c? nu pot s? participe ?i s? se ?mp?rt??easc? de Tainele Bisericii.
Romano-catolicii au c?zut din Biseric?, ?n mod oficial, ?n secolul al XI-lea. ?n 1014 au introdus ?n Simbolul de Credin?? ?nv???tura lor dogmatic? gre?it? cu privire la Duhul Sf?nt, ?i anume cunoscutul Filioque. Conform acestei ?nv???turi, Duhul Sf?nt, ca Persoan? dumnezeiasc?, ??i are existen?a ?n urma purcederii ?i din Tat?l, ?i din Fiul, ?ns?, anuleaz? ?nv???tura apostolic? a Bisericii despre Dumnezeu Cel ?n Treime, c?ci, dup? Sf?ntul Evanghelist Ioan, Duhul Adev?rului de la Tat?l purcede (Ioan 15, 26). De altfel, Sinodul al III-lea Ecumenic, prin Sf?ntul Chiril al Alexandriei, referindu-se la Simbolul de Credin??, a hot?r?t categoric c? nim?nui nu-i este permis s? adauge sau s? scoat? nici m?car o silab? din cele stabilite ?n Simbolul de Credin??. Toate Sinoadele Ecumenice urm?toare au consfin?it hot?r?rile Sinodului al III-lea Ecumenic.
A?adar, este limpede faptul c? romano-catolicii, ?n consecin?? ?i protestan?ii, au c?zut ?n afara credin?ei apostolice a Bisericii, de vreme ce ei au adoptat Filioque. Este de prisos s? facem referire la toate moderniz?rile aduse credin?ei de c?tre cre?tinii occidentali (infailibilitatea papei, dogmele mariologice, primatul papal, harul creat etc.).
Succesiunea apostolic?
??????????? De credin?a apostolic? se leag? nedesp?r?it succesiunea apostolic?. Succesiunea apostolic? este valabil? doar ?n Trupul Bisericii, presupun?nd, neap?rat, credin?a apostolic?.
Prin succesiunea apostolic? ?n?elegem continuarea ne?ntrerupt? a conducerii Bisericii de c?tre Sfin?ii Apostoli. Aceast? continuare are un caracter harismatic ?i este asigurat? prin transmiterea autorit??ii duhovnice?ti a sfin?ilor Apostoli c?tre episcopii Bisericii ?i, prin intermediul celor din urm?, preo?ilor.
Modul de transmitere episcopilor a autorit??ii duhovnice?ti apostolice se face prin punerea m?inilor (hirotonie). Dac?, prin urmare, vreun episcop dob?nde?te hirotonia ?n mod canonic, din punct de vedere bisericesc, ?i se afl?, ?ns?, ?n afara Bisericii datorit? credin?ei lui gre?ite, el ?nceteaz?, de fapt, s? aib? succesiune apostolic?, din moment ce aceasta are sens doar ?n cadrul tainic al Trupului lui Hristos, care este Biserica.
?n consecin??, dac? vreun episcop sau vreo Biseric? Local?, indiferent de num?rul de membri, cad din credin?a Bisericii, a?a cum aceast? credin?? a fost exprimat? infailibil de Sinoadele Ecumenice, ei ?nceteaz? s? mai aib? succesiune apostolic?, pentru c? se g?sesc deja ?n afara Bisericii. ?i, din moment ce succesiunea apostolic? este ?ntrerupt? ?n mod existen?ial, nici nu poate fi vorba de dob?ndirea sau continuarea succesiunii apostolice pentru cei deja c?zu?i ?n afara Bisericii.
Pe baza celor de mai sus, ?nsu?i papa, dar ?i to?i episcopii romano-catolici sunt lipsi?i de succesiune apostolic?, pentru c?, fiind lipsi?i de credin?a apostolic?, se g?sesc ?n afara Bisericii. ?n consecin??, a vorbi despre succesiune apostolic? ?n afara Bisericii este un lucru f?r? temelie ?tiin?ific?, adic? neteologic?.
Preo?ia ?i celelalte Taine
??????????? Preo?ia ?n cadrul Bisericii este preo?ia lui Hristos, din moment ce ?nsu?i Hristos sluje?te Tainele Bisericii Lui, prin intermediul episcopilor ?i a preo?ilor. Preo?ia presupune continuitatea apostolic? ne?ntrerupt?, succesiunea apostolic?. Mai ?nt?i ?i mai ?nt?i, preo?ia presupune ca Dumnezeu-Omul Hristos s? fie slujitor ?n Trupul S?u, Biserica. ?ntr-o expresie final?, preo?ia lui Hristos trece prin Biseric? ?i este oferit? de ?nsu?i Hristos prin Biserica Lui ?i ?ns??i Bisericii Lui. Preo?ie autonom? ?i Taine autonome fa?? de Biseric? nu pot exista.
Preo?ia, precum ?i celelalte Sfinte Taine, constituie o v?dire a lucr?rii Bisericii (o dezv?luire liturgic?, c?ci Biserica se ?nf??i?eaz? pe sine prin Taine, zice Nicolae Cabasila). Acest lucru ?nseamn? c?, pentru a exista Taine, trebuie s? existe ?n prealabil Biserica. Tainele sunt ca ramurile unui copac. Ramurile vii, care ?nfloresc ?i aduc rod, pot exista doar dac? se g?sesc ?n prelungirea fireasc? a copacului, atunci c?nd sunt legate ontologic de corpul copacului.
Din punct de vedere teologic, este de neconceput sus?inerea afirma?iei c? eterodoc?ii, romano-catolici sau protestan?i, ar avea vreo Tain?, m?car una, de exemplu, Botezul. ?ntrebarea esen?ial? care trebuie pus? aici este urm?toarea: Cine a slujit Taina Botezului? Unde a dob?ndit preotul slujirea? Cine i-a dat slujirea, din moment ce aceasta se g?se?te doar ?n Biseric?? ?i unde se g?se?te Biserica la eterodoc?i, dac? ace?tia, din cauza credin?ei lor gre?ite au c?zut ?n afara Bisericii?
Teoria celor doi pl?m?ni ai lui Hristos
??????????? Aceast? teorie ??i are originea ?n romano-catolicism. Conform acestei teorii, Hristos are drept pl?m?ni romano-catolicismul ?i Biserica Ortodox?.
Ast?zi, din nefericire, teoria aceasta a fost adoptat? ?i de mul?i ierarhi ortodoc?i ?i teologi laici ortodoc?i, f?r? s? fie probabil sili?i. Aceast? teorie, ?ns?, din punct de vedere ortodox, poate fi considerat? nu doar non-teologic?, ci chiar o blasfemie.
Biserica Ortodox? se diferen?iaz? ontologic de romano-catolicism, din motive dogmatice clare. Astfel, Biserica ortodox? consider? c? doar ea p?streaz? caracterul Bisericii de Trup divino-uman al lui Hristos. Romano-catolicismul este c?zut de o mie de ani ?n afara Bisericii lui Hristos.
De altfel, pentru c? Biserica, dup? cum consider? Simbolul de Credin??, este una ?i omogen?, din punct de vedere teologic este de neconceput s? se sub?n?eleag?, ?n conformitate cu teoria de mai sus, c? Ortodoxia ?i romano-catolicismul sunt doi pl?m?ni ai lui Hristos, ca ?i cum ar fi dou? organe echivalente din Trupul Lui. ?n acest caz, ar trebui s? consider?m c? celelalte organe ale trupului lui Hristos fie nu sunt ?nc? descoperite din punct de vedere eclesiologic, fie sunt acoperite de alte Biserici ?n afara celor dou?. A?a ceva ne-ar conduce nemijlocit la adoptarea teoriei eclesiologice protestante a ramurilor (Branch theory).
Prin teoria ramurilor ?n?elegem teoria protestant? privind identitatea Bisericii. Biserica, dup? protestan?i, estecomuniunea nev?zut? a Sfin?ilor. Toate diversele Biserici istorico-empirice, cu dogme diferite sunt legitime ?i echivalente, fiind ramuri ale copacului Bisericii nev?zute. Biserica nev?zut? este Biserica despre care m?rturisim ?n Simbolul de Credin??. ?n consecin??, nici o Biseric? Local?, indiferent de dogm?, nu ?ntrupeaz? una, sf?nt?, soborniceasc? ?i apostoleasc? Biseric?. Nici o Biseric? Local? nu poate sus?ine faptul c? de?ine plin?tatea adev?rului revelat. Biserica cea una a lui Hristos este cumulul total al sec?iilor separate, adic? al Bisericilor Locale de orice dogm?, oric?t de mult ar diferi din punct de vedere dogmatic ?ntre ele. Acest fapt este cu neputin?? de acceptat din punct de vedere ortodox. Pe de alt? parte, teoria romano-catolic? despre cei doi pl?m?ni ai lui Hristos, este o blasfemie atunci c?nd este adoptat? de ortodoc?i. ?i constituie o blasfemie ?n sensul cel mai strict al cuv?ntului, pentru c? introduce ?n Trupul impecabil al lui Hristos romano-catolicismul, ca pe un organ func?ional al Lui (un pl?m?n), de?i romano-catolicismul sufer? ontologic din punct de vedere instu?ional, fiind ?n realitate ?n afara Trupului divino-uman al Bisericii.
Biserici-surori
??????????? De la ?nceput, termenul ?Biserici-surori? a fost nepotrivit ?i inadmisibil. Este nepotrivit din punct de vedere teologic, atunci c?nd este folosit pentru a exprima rela?ia dintre Bisericile Ortodoxe Locale. ?i este absolut inadmisibil, din punct de vedere teologic, atunci c?nd este folosit pentru a determina caracterul ontologic al Bisericii Ortodoxe ?i al romano-catolicismului.
Termenul ?Biserici-surori? nu este un termen bazat scripturistic, nici nu este legitim. Atunci c?nd Sf?ntul Apostol Pavel se refer? la diversele Bisericii Locale, el nu le denume?te surori, nici nu sub?n?elege existen?a vreunei Biserici-mame ale vreunor Biserici Locale. El are con?tiin?a c? Biserica este una ?i c? ea are un caracter universal, ?n sensul unei deplin?t??i a adev?rului ?i a vie?ii ei, ?i al c?rei cap, ne informeaz? Sf?ntul Apostol Pavel, este ?nsu?i Hristos. Astfel, atunci c?nd se adreseaz? vreunei Biserici Locale, folose?te expresia stereotip?: Bisericii care este ?n Corint, de exemplu. Acest lucru arat? c? prezen?a ?ntregii Biserici poate fi ?n orice loc, acolo unde exist? comunitatea euharistic? a credincio?ilor sub episcopul ei. Este, desigur, de la sine ?n?eles faptul c? unitatea acestor Biserici Locale este asigurat? de comuniunea lor ?ntru credin??, via?? ?i r?nduial? eclesiastic?. Unitatea Bisericilor Locale este garantat? ?n practic? de Sinodul episcopilor acestor Biserici.
Din cele expuse mai sus reiese clar faptul c?, din moment ce nici Bisericile Locale aflate ?n acela?i cuget ?n cadrul Ortodoxiei nu se justific?, din punct de vedere teologic, s? fie numite surori, cu at?t mai mult nu exist? vreun substrat teologico-eclesiologic pentru a numi Biserica Ortodox? ?i romano-catolicismul Biserici surori. De altfel, romano-catolicismul nu poate fi numit ?n sensul strict al cuv?ntului[1], Biseric?, dup? anul 1054, pentru c? de atunci ac?ioneaz? asupra lor anatemele Sinoadelor Ecumenice, consecin?a fiind t?ierea de la Trupul divino-uman.
Aici trebuie f?cut? observa?ia c? suspendarea anatemelor nu poate fi efectuat? de nici o persoan? oficial? a Bisericii, indiferent de ?n?l?imea pozi?iei ?n ierarhia eclesiastic?, ci doar de un Sinod Ecumenic. ?i acest lucru se poate face doar ?n cazul ?n care, ?n prealabil, sunt ?ndep?rtate motivele dogmatice pentru care a avut loc efectiv t?ierea romano-catolicismului de Biseric?.
Este a?ar limpede faptul c?, oficial, romano-catolicismul nu mai este Biseric? din 1054. Practic, acest lucru ?nseamn? c? nu are credin?a apostolic? corect?, nici succesiune apostolic?. Nu are harul necreat ?i, prin urmare, nu are Tainele dumnezeie?ti care aduc Trupul divino-uman al Bisericii ?ntr-o comuniune ?ndumnezeitoare cu omul. ?i, pentru c? Biserica nu poate dec?t s? fie ?i s? r?m?n? p?n? la sf?r?itul veacului una ?i nedesp?r?it?, orice comunitate cre?tin? aflat? ?n afara Bisericii Ortodoxe este, pur ?i simplu, eretic?.
[1]A nu se ?n?elege c? expresia ??n sensul strict al cuv?ntului? ar deschide posibilitatea numirii romano-catolicismului ca biseric? ?n vreun al sens, cum a f?cut-o sinodul eretic din Creta. Autorul, aici, nu face dec?t s? accentueze c? romano-catolicismul nu este Biseric? ?n mod real.