Adormirea Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu

Adormirea Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu

?

?n Ortodoxie Maica Domnului ocup? cel mai important loc dup? M?ntuitorul Hristos, datorit? rolului ei ?n istoria m?ntuirii neamului omenesc, realizat? de Fiul lui Dumnezeu prin opera de R?scump?rare, av?nd ca element central Jertfa de pe Cruce. ?ntreaga via?? a Maicii Domnului reprezint? o mare tain?, str?ns legat? de taina lui Hristos, fapt reliefat de slujba Acatistului Bunei Vestiri, ?n care Maica Domnului este numit? ?scaun al ?mp?ratului?, ?ceea ce poart? pe Cel ce poart? toate? ?i altele.

Sf?ntul Ioan Damaschin, ?n omilia sa la Adormirea Maicii Domnului, scrie c? nu este lucru necuviincios a descrie cineva prin cuv?nt, a zugr?vi ?i ?nf??i?a cu toat? iscusin?a ?cele ce sau s?v?r?it cu Maica Domnului, pe care le-am primit de la ?nceput, cu chibzuin?? ?i pe scurt, a?a cum au fost transmise din tat? ?n fiu?. Din acest? afirma?ie rezult? ?n mod indubitabil c? toate faptele uimitoare ale Maicii Domnului au fost primite din Tradi?ia Bisericii fiind predanisite (transmise) genera?iilor care au urmat.

Acela?i sf?nt o descrie pe Maica Domnului ca fiind ?mai sf?nt? dec?t sfin?ii, mai cuvioas? dec?t cuvio?ii, este dulcea n?strap? a manei sau, mai bine zis, este izvorul manei?.

Despre Maica Domnului Biserica Ortodox? ?nva?? c? a fost pe deplin om, mo?tenind moartea, stric?ciunea ?i p?timirea, ca to?i oamenii n?scu?i din Adam, ?ns? a fost t?m?duit? de p?catul str?mo?esc ?n ziua Bunei Vestiri, c?nd a primit Duhul Sf?nt, Care a cur??it-o ?i prin lucrarea C?ruia a z?mislit ?n p?ntece pe Fiul ?i Cuv?ntul lui Dumnezeu.

Cu toate c? a devenit Maica lui Hristos ?i I-a dat Acestuia trup spre a se face om, totu?i era supus? mor?ii. Astfel,a venit clipa ca ?i ea s? moar? ca om, adic? sufletul ei s? se despart? de trup. Acest eveniment este s?rb?torit la praznicul Adormirea Maicii Domnului.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este ultimul praznic al N?sc?toarei de Dumnezeu din cursul anului bisericiesc ?i reprezint? o ?ncununare a slavei sale. Sf?ntul Epifanie al Ciprului spune ?n mod gr?itor: ?Purtarea ei ?n p?ntece a fost minunat?, na?terea a fost mai presus de fire iar adormirea a fost sl?vit?, cu adev?rat sf?nt? ?i preal?udat??.

Pr?znuirea Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu dateaz? de la sf?r?itul secolului al IV-lea ?i ?nceputul secolului al V-lea.

S?rb?torile cele mai vechi ale Maicii Domnului apar ?n forma lor prim? ca s?rb?tori ale M?ntuitorului[1]. Pr?znuirea N?sc?toarei de Dumnezeu s-a numit la ?nceput ?Pomenirea Mariei?, fiind socotit? o s?rb?toare a zilei de na?tere a Preasfintei Fecioare Maria, identificat? odat? cu trecerea timpului cu cea a Na?terii lui Hristos. Ea se p?streaz? p?n? ast?zi ca ?Soborul N?sc?toarei de Dumnezeu?, fiind s?rb?torit? ?n a doua zi de Cr?ciun, potrivit tradi?iei liturgice care spune c? ?n ziua urm?toare unui mare praznic se cinste?te persoana central? legat? de acel praznic.

Ulterior pr?znuirea ?Pomenirii Mariei? a fost desfin?at?, locul ei lu?ndu-l praznicul Adormirii Maicii Domnului, stabilit ?n anul 460 ?i oficializat ?n vremea ?mp?ratului Mauriciu (582-602)[2].

Un alt aspect ?n leg?tur? cu formarea ?i dezvoltarea cultului sau preacinstirii Maicii Domnului ?n Biseric? const? ?n faptul c? P?rin?ii Bisericii au ?nceput s? scrie omilii (predici, cuv?nt?ri) despre Maica Domnului ca urmare a apari?iei ereziilor la adresa lui Hristos ?i a N?sc?toarei de Dumnezeu, precum ?i a consacr?rii ?n Biseric? a praznicelor ?nchinate Maicii Domnului.

Primul care a scris astfel de omilii a fost Epifanie al Ciprului, pentru a-i ?nfrunta pe ereticii epocii sale, care fie nesocoteau fecioria Maicii Domnului, fie o cinsteau pe Fecioara Maria ca pe o zeitate.

Omilii despre Adormirea Maicii Domnului au mai scris Sf?ntul Modest al Ierusalimului, Sf?ntul Andrei Criteanul, Sf?ntul Gherman, Arhiepiscopul Constantinopolului, Sf?ntul Teodor Studitul, Sf?ntul Ioan Damaschinul, Epifanie Monahul, Simeon Metafrastul, Nicodim Aghioritul, Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, teofan al Niceei, precum ?i al?i P?rin?i.

Un ultim aspect ?l constituie dezvoltarea teologiei despre Maica Domnului ca r?spuns la apari?ia ereticilor. Referitor la aceasta, mitropolitul Ierotheos al Nafpaktosului afirm? c? ?n cadrul disputelor teologice, Sfin?ii P?rin?i ai Bisericii au formulat trei principii de baz? despre Adormirea Maicii Domnului[3].

Primul principiu teologic este c? N?sc?toarea de Dumnezeu a avut o moarte fireasc?, asemeni tuturor oamenilor, adic? sufletul ei s-a desp?r?it de trup ?i s-a predat ?n m?inile lui Dumnezeu, iar trupul a fost pus ?n morm?nt. Referitor la aceasta Sf?ntul Modest al Ierusalimului spune: ??n m?inile Lui ?i-a dat preafericitul ?i preasf?ntul ei suflet (…), iar trupul ei preasl?vit ?i de via?? ?ncep?tor se cuvenea s? fie ?nmorm?ntat de m?ini preasfinte?. A?adar, Maica Domnului era un om firesc, nu se deosebea de noi dup? fire. Era de o fiin?? cu firea noastr? omeneasc?, nu era un supraom. Ea a fost n?scut? de Ana, maica sa din s?m?n?a lui Ioachim, ?n acela?i fel cu al oamenilor, trebuind s? moar?. Biserica Ortodox? respinge dogma eretic? a latinilor despre imaculata concep?ie a N?sc?toarei de Dumnezeu, ca una care s-a n?scut f?r? p?catul str?mo?esc, pentru c? aceasta o desparte de neamul omenesc. To?i oamenii, drep?i ?i nedrep?i, trec prin moarte, cu deosebirea c? sfin?ii sunt ?n ?m?na lui Dumnezeu?.

Al doilea principiu teologic despre Adormirea Maicii Domnului este c?, ?n virtutea pururea fecioriei sale nestricate, trupul ei care a fost pus ?n morm?nt nu a suferit stric?ciune. Purtarea lui Hristos ?n p?ntecele ei, f?r? stric?ciune, adic? f?r? a-?i pierde fecioria, z?mislirea f?c?ndu-se mai presus de fire prin pogor?rea Duhului Sf?nt peste ea, este str?ns legat? de adormirea f?r? stric?ciune. Legat de aceasta Sf?ntul Ioan Damaschin scrie: ?N?sc?nd, fecioria ei a r?mas nestricat?, iar mut?ndu-se, trupul ei se p?ze?te nestricat?. Aceasta nu ?nseamn? c? Maica Domnului nu a cunoscut moartea, ci ?nseamn? c? au fost biruite ?legile firii?, ?ntocmai cum au fost biruite ?i c?nd L-a z?mislit, L-a purtat ?n p?ntece ?i L-a n?scut pe Fiul ei.

Cel de-al treilea principiu pe care ?l ?nt?lnim ?n scrierile Sfin?ilor P?rin?i referitor la praznicul Adormirii Maicii Domnului este c? trupul ei cel pus ?n morm?nt a fost ?adus la via??? de Dumnezeu, adic? sufletul ei s-a unit cu trupul, ?i Maica Domnului a fost luat? la ceruri, unde este p?rta?? slavei Fiului ?i Dumnezeului ei.

?n exprimarea acestui principiu teologic, Sfin?ii P?rin?i ai Bisericii au folosit termenul ?mutare?, ?n?eleg?nd prin aceasta ?nvierea trupului Maicii Domnului, ?n?l?area ei la ceruri ?i intrarea ?n Rai. Aceasta este diferen?a dintre sfin?i ?i Maica Domnului. Sfin?ii, dup? ie?irea sufletului lor din trup, tr?iesc o pregustare a Raiului, dar a?teapt? ?nvierea trupurilor lor la a Doua Venire a lui Hristos, c?t? vreme Maica Domnului se desf?teaz? ?nc? de pe acum ?i cu trupul de aceast? a?teptare eshatologic?.

Ceea ce este iar??i important de re?inut este faptul c? P?rin?ii dezvolt? aceast? ?nv???tur? ?n contextul bogatei teologii despre Hristos, ca parte a hristologiei ortodoxe, iar nu ?n contextul unei ?mariolatrii?, a?a cum se ?nt?mpl? ?n teologia apusean?.

De asemenea, teologia Sfin?ilor P?rin?i despre mutarea N?sc?toarei de Dumnezeu la ceruri, ?n ?n?elesul ?nvierii trupului ei ?i al ?n?l??rii la ceruri, nu trebuie confundat? cu dogma papista?? despre mutarea Preasfintei Fecioare Maria la ceruri. Aceasta deoarece papista?ii au desp?r?it ?nv???tura lor despre ?nvierea trupului N?sc?toarei de Dumnezeu de toat? ?nv???tura hristologic? a P?rin?ilor Bisericii ?i au corelat-o cu alte dou? ?nv???turi eretice: cea despre ?imaculata concep?ie? a N?sc?toarei de Dumnezeu, care sus?ine c? Maica Domnului a fost z?mislit? f?r? p?catul str?mo?esc, ?i cea despre co-m?ntuire, potrivit c?reia preasf?nta Fecioara Maria a fost p?rta?? durerii lui Hristos pe cruce ?i a participat ?mpreun? cu Hristos la m?ntuirea neamului omenesc. Biserica Ortodox? nu prime?te aceste dogme eretice, fiindc? o despart pe N?sc?toarea de Dumnezeu de neamul omenesc ?i o aseam?n? cu Hristos, socotind-o un fel de supraom.

?nfrunt?ndu-i pe eretici, Sfin?ii P?rin?ii ai Bisericii au formulat teologia ortodox? cu privire la acest praznic, ?nv???nd c? N?sc?toarea de Dumnezeu, av?nd fire muritoare ?i p?timitoare, a murit, trupul ei a r?mas nestricat ?n morm?nt vreme de trei zile, dup? care a fost ?nviat, ?i astfel Maica Domnului s-a ?n?l?at la ceruri. Acesta este ?n?elesul mut?rii N?sc?toarei de Dumnezeu la ceruri.

Sinaxarul Bisericii red? cu multe detalii evenimentele legate de Adormirea Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu. Vom urma ?i noi firul evenimentelor relatate de Sinaxar intercalate ?nsa de ?nv???turile unor Sfin?i P?rin?i care au alc?tuit omilii ?n cinstea acestui praznic. Astfel,? c?nd Hristos Dumnezeu ?a binevoit s? o ia pe Maica Sa la Sine?, a ?n?tiin?at-o despre mutarea ei printr-un ?nger, cu trei zile mai ?nainte. ?nc? de la ?nceputul relat?rii se precizeaz? tema central? a praznicului Adormirii N?sc?toarei de Dumnezeu, bun?voirea lui Hristos de a o lua pe Maica Sa la ceruri.

?ngerul s-a ar?tat Maicii Domnului ?i i-a transmis bun?voirea Fiului ei: ?Vremea este a lua pe Maica Mea la Mine. Nu te ?ndoi, dar, de nimic, ci prime?te cuv?ntul cu bucurie, de vreme ce vii la via?a cea nemuritoare?.

Sf?ntul Gherman al Constantinopolului scrie c? atunci c?nd Hristos Dumnezeul nostru a voit s? o aduc? la Sine, ?ntru slava Sa, ?pe Maica Lui, n?sc?toarea Vie?ii?, i-a vestit de mai ?nainte prin acela?i ?nger, Arhanghelul Gavriil, ??mprejur?rile ?n care va adormi?, pentru ca N?sc?toarea de Dumnezeu s? nu se tulbure.

N?sc?toarea de Dumnezeu, auzind aceast? vestire ?i av?nd dorul de a se muta la Fiul ei, s-a suit ?n muntele M?slinilor ?cu grab? s? se roage? unde, de altfel, obi?nuia s? urce mereu pentru a se ruga.

Pe c?nd se urca ?n munte, s-a ?nt?mplat ?un lucru minunat?: copacii, ca ?i cum ar fi fost ?nsufle?i?i, ?i-au plecat v?rfurile crengilor ?naintea ei, d?nd ?cuvenita ?nchin?ciune? Preacuratei st?p?ne.

Dup? terminarea rug?ciunii s-a ?ntors la casa ei, care ??ndat? s-a zguduit din temelii?; cu alte cuvinte a avut loc un cutremur. Apoi Maica Domnului a aprins multe lum?n?ri, a mul?umit lui Dumnezeu, a chemat rudele ?i vecinele ei, a cur??at casa, ?i-a preg?tit patul ?i toate cele necesare pentru ?nmorm?ntare. Le-a dest?inuit tuturor femeilor ceea ce ?i spusese ?ngerul despre ?mutarea ei la cer? ?i le-a ar?tat, spre ?ncredin?are, darul pe care i-l d?duse acesta, ?o st?lpare de finic?. La auzul acestor vorbe, femeile au prins a se t?ngui, v?rs?nd lacrimi ?i ?suspin?nd cu jale?. C?nd au ?ncetat t?nguirile, au rugat-o s? nu le lase orfane. Maica Domnului le-a ?ncredin?at c? dup? mutarea ei la ceruri le va fi ocrotitoare nu numai lor, ci ?i ?ntregii lumi, curm?nd cu aceste cuvinte m?ng?ietoare ?ntristarea lor f?r? margini. Apoi a hot?r?t ca cele dou? ve?minte pe care le avea s? fie date la dou? v?duve s?race, pe care le cuno?tea ?i pe care le hr?nea.

Dup? aceasta ?s-a f?cut deodat? r?sunare de tunet? ?i s-au adunat o mul?ime de nori, aduc?ndu-i de la marginile p?m?ntului ?la casa Maicii Domnului?, ?pe nea?teptate?, pe ucenicii lui Hristos. ?ntre ace?tia se aflau ?i ?de Dumnezeu ?n?elep?i?ii Ierarhi Dionisie, Ierotei ?i Timotei?. Apostolii ?i Ierarhii, de ?ndat? ce au aflat pricina nea?teptatei lor veniri, i-au spus Maicii Domnului: ?O, St?p?n?, c?t timp erai ?n lume, priveam la tine ca la ?nsu?i Domnul ?i ?nv???torul nostru ?i ne m?ng?iam. Cum, dar, vom putea acum suferi necazul acesta? ?ns? de vreme ce cu voia Fiului ?i Dumnezeului t?u te mu?i la cele mai presus de lume, ne bucur?m de iconomia Lui cea pentru tine?. ?i ?n vreme ce vorbeau ?v?rsau ploi de lacrimi?.

Sf?ntul Ioan Damaschinul, ?ntr-o omilie la acest praznic, ?ntr-un stil poetic, cu o puternic? pecete personal? ?i cu emo?ie, arat? cum au venit apostolii s? ia parte la ?ngropare de la marginile lumii, unde plecaser? s?-i pescuiasc? pe oameni cu limbile Duhului. Erau de fa?? ?i drep?ii, proorocii Vechiului Testament ?i ?ngerii, ?i to?i ?n?l?au c?nt?ri de laud? lui Dumnezeu ?i Precuratei Sale Maici. Sf?ntul Ioan poveste?te cum Adam ?i Eva, str?mo?ii neamului omenesc, i-au mul?umit Maicii Domnului c? i-a slobozit din neascultarea pe care o f?cuser?. Proorocii i-au mul?umit ?i ei, fiindc? le-a ?mplinit profe?iile ?i i-a eliberat din leg?turile mor?ii. Mul?imea sfin?ilor, ?ntre care ?i Apostolii, o rugau s? r?m?n? cu d?n?ii, ca una ce le era m?ng?ietoare. Dar v?z?nd-o cu to?ii ?zorind c?tre sf?r?itul vie?ii? ?i gr?bindu-se s? plece din lume, au ?nceput a o pream?ri, fiind r?pi?i ?n uimire[4].

Sf?ntul Dionisie Areopagitul[5] men?ioneaz? ?i el prezen?a Sf?ntului Ierotei la acest praznic amintind c? acesta s-a distins, dup? apostoli, ?ntre b?rba?ii de Dumnezeu insufla?i care i-au ?n?l?at c?nt?ri Maicii Domnului la adormirea ei.

Scriind Apostolului Timotei, Sf?ntul Dionisie ?i aminte?te c? Sf?ntul Ierotei ??i mul?i dintre fra?ii no?trii cei sfin?i?i? s-au adunat ??n jurul trupului de via?? ?ncep?tor ?i de Dumnezeu ?nc?p?tor? al Maicii Domnului, fiind prezen?i ?i Iuda, fratele Domnului, precum ?i Petru, ?c?petenia, cel mai v?rstnic ?i corifeul teologilor?. C?nd ucenicii au v?zut sfin?itul trup al Maicii Domnului, au socotit c? este bine s? c?nte to?i, fiecare dup? putin??, ?bun?tatea nesf?r?it? ?n putere a sl?biciunii dumnezeie?ti?, adic? de?ertarea de sine a lui Dumnezeu, pogor?rea de voie a Fiului ?i Cuv?ntului lui Dumnezeu pentru m?ntuirea omului. Atunci, dup? teologi, adic? dup? apostoli, Sf?ntul Ierotei i-a ?ntrecut pe to?i ceilal?i sfin?i?ii ?nv???tori. Aduc?nd laude Maicii Domnului, el se afla ?n r?pire ?p?timea cele despre care c?nta. ?i fiecare din cei ce ?l auzeau ?i ?l vedeau, ?l cuno?teau ?i nu-l cuno?teau, socotindu-l un c?nt?re? insuflat al m?ririlor lui Dumnezeu?[6].

Sf?ntul Nicodim Aghioritul t?lcuind sintagma ?trup de via?? ?ncep?tor? al N?sc?toarei de Dumnezeu pe care o folose?te Sf?ntul Dionisie Areopagitul, face urm?toarele observa?ii: ?S? lu?m aminte c?, potrivit lui Dionisie, aceast? expresie,?de via?? ?ncep?tor?, aste atribuit? ?n principal numai lui Dumnezeu:?C?ci El este cauza mai presus de via?? ?i de via?? ?ncep?toare a ?ntregii vie?i? (Despre numele divine, cap.6). Nici m?car ?ngerii nu sunt numi?i ?de via?? ?ncep?tori?, fiindc?, dup? acela?i Dionisie,?via?a ?i nemurirea ?ngerilor nemuritori ?i ?n?i?i nepieritoarea ?i ve?nica mi?care ?ngereasc?, din ea (adic? din via?a lui Dumnezeu) ?i prin ea s-au f?cut. De aceea li se zice pururea vie?uitori ?i nemuritori, dar av?nd ?nsu?irea de a fi nemuritori?i de a vie?ui ve?nic nu de la ei ?n?i?i, ci de la cauza d?t?toare ?i sus?in?toare a ?ntregii vie?i??.

Sf?ntul Andrei al Cretei, care citeaz? ?i t?lcuie?te sintagma Sf?ntului Dionisie Areopagitul despre ?trupul cel de via?? ?ncep?tor? al Maicii Domnului, scrie: ?A?adar, de via?? ?ncep?tor este trupul N?sc?toarei de Dumnezeu, ca unul ce a primit ?n?untrul lui toat? plinirea de via?? ?ncep?toare a Dumnezeirii. Prin acest trup, Iisus, ?ncep?torul vie?ii, ne-a d?ruit nou? ?nceputul dumnezeie?tii vie?uiri, f?c?ndu-se p?rg? ?ncep?toare a vie?ii noastre, d?ndu-i mai presus de fire chip din p?ntece fecioresc. C?ci, dac? p?rga este sf?nt?, dup? cum spune apostolul, sf?nt? va fi ?i fr?m?nt?tura, ?i dac? r?d?cina este sf?nt?, negre?it ?i ramurile sunt sfinte?[7].

Despre venirea ?n grab? a apostolilor ?din toat? lumea de sub soare? s? ia parte la acest eveniment vorbe?te ?i Sf?ntul Modest al Ierusalimului, care arat? ca ace?tia au fost ?condu?i ?i ?nso?i?i de o chemare de sus?. C?nd au sosit la Ierusalim, au heretisit-o (au cinstit-o, au fericit-o) pe ?preal?udata Maic? a Domnului? ?n chip ?arhanghelicesc?, adic? precum f?cuse Arhanghelul Gavriil c?nd ?i spusese: ?Bucur?-te ceea ce e?ti plin? de har!?? Auzind ?ns? c? N?sc?toarea de Dumnezeu urma s? adoarm?, s-au ?ntristat, fiindc? aveau s? se lipseasc? ?de prezen?a ei trupeasc??.

?n acela?i timp, ?ngerii ?i arhanghelii alergau ?mpreun? bucur?ndu-se, ?trimi?i din cer de Dumnezeu? spre ?a sluji preacinstitei ei adormiri?. ?ngerii lui Dumnezeu ?care o vegheau?, fiind din fire ?n?eleg?tori ?i nev?zu?i, ??i ie?iser? din sine de uimire pentru taina ne?n?eleas? care se petrcea cu Preasf?nta Fecioar?, dar se bucurau ?i se veseleau c? aveau s? o primeasc? pe ea ?ca pe Maica St?p?nului lor?[8].

Auzind cuvintele lor, Maica Domnului le-a r?spuns: ?Nu, prieteni ?i ucenici ai Fiului ?i Dumnezeului meu, nu ?ntoarce?i bucuria mea ?n pl?ngere, ci da?i ?ngrop?rii trupul meu, a?a cum ?l voi g?ti eu pe pat?.

C?nd Maica Domnului a sf?r?it aceste cuvinte, ?a sosit ?i minunatul Pavel, vasul alegerii?, care a c?zut la picioarele ei, i s-a ?nchinat ?i a m?rit-o spun?nd: ?Bucur?-te Maica Vie?ii ?i ?ncredin?area sfintei mele propov?duiri; m?car c? pe Hristos, Fiul t?u, nu L-am v?zut cu ochii cei trupe?ti, ?ns? v?z?ndu-te pe tine, pe acela ?mi pare a-L vedea?.

?ndat? dup? aceasta, ?Preasf?nta Fecioar? ?i-a luat r?mas bun de la to?i cei de fa??? ?i s-a ?ntins pe pat, a?ez?ndu-?i preacuratul ei trup precum a voit. Apoi a ?n?l?at rug?ciuni ?i cereri c?tre Fiul ei pentru ?nt?rirea ?i pacea ?ntregii lumi, i-a umplut pe apostoli de binecuv?ntarea Sa cea dat? lor printr-?nsa ?i ?a?a ?i-a dat sufletul ?n m?inile Fiului ?i Dumnezeului s?u?.

Dup? adormirea ei, ?Petru a ?nceput c?ntarea cea de ie?ire?. Ceilal?i apostoli, unii au ridicat patul, al?ii au pornit ?nainte cu f?clii ?i c?nt?ri, iar al?ii au venit ?n urm?, petrec?nd la morm?nt ?trupul cel de Dumnezeu ?nc?p?tor?. Atunci s-au azut ?ngerii c?nt?nd ?i s-a umplut v?zduhul de glasurile ?cetelor celor mai presus de lume?.

Sf?ntul Ioan Damaschinul preia o tradi?ie p?strat? p?n? ?n eopca sa, potrivit c?reia ?nsu?i Hristos a venit s? primeasc? ?n preacuratele Sale m?ini ?sf?ntul, cinstitul ?i ne?ntinatul ei suflet?.

Abord?nd aceast? tem?, Sf?ntul Modest al Ierusalimului scrie c? atunci c?nd ?preafericitul ?i preasf?ntul ei suflet? urma s? ias?, ?Preabunul Hristos Dumnezeu, a?a cum numai El ?tie?, S-a ar?tat Maicii Sale. Iar fericita N?sc?toare de Dumnezeu, cuprins? pururea de dorul ei de Maic?, v?z?ndu-l pe Fiul s?u, voia ca sufletul ei s? ias? din trup. A?a a adormit cea care a odihnit ?n bra?ele sale pe Hristos, cea care este ?bucuria heruvimilor ?i a serafimilor ?i a tuturor puterilor cere?ti?.

De altfel, icoana praznicului surprinde ?ntocmai aceste evenimente, reprezent?ndu-l pe M?ntuitorul Hristos st?nd ?n picioare l?ng? patul pe care zace trupul ne?nsufle?it al Macii Sale, ?in?nd ?n bra?e sub forma unui prunc ?nf??at sufletul Preacuratei.

C?nd c?peteniile iudeilor au v?zut aceasta, au ?nt?r?tat pe c??iva din mul?ime, ?nduplec?ndu-i s? surpe la p?m?nt patul ?pe care era pus trupul cel de via?? ?ncep?tor?. Dar ajung?ndu-i dreptatea dumnezeiasc?, i-a pedepsit prin orbirea ochilor pe cei care au ?ndr?znit una ca aceasta. Unul dintre ei, care se pornise ?nebune?te? ?i apucase cu m?inile sf?ntul pat, nu doar c? a orbit, ci ?i bra?ele sale cele ?ndr?zne?e au fost retezate de sabia drept??ii dumnezeie?ti ?i au r?mas sp?nzurate de pat ?i ?to?i priveau cu jale?. ?i a r?mas a?a p?n? a crezut din tot sufletul, dup? care s-a t?m?duit, dob?ndindu-?i s?n?tatea de mai ?nainte. Mai mult, el s-a f?cut apoi ?i pricin? de t?m?duire ?i izb?vire celor ce fuseser? orbi?i, fiindc? a luat un acoper?m?nt al Maicii Domnului de pe pat ?i pun?ndu-l peste cei orbi, ?le-a d?ruit vindecare?.

Dup? ce a ajuns ?n Ghetsimani, apostolii au a?ezat ?trupul cel de via?? ?ncep?tor? ?n morm?nt ?i au r?mas acolo trei zile, r?stimp ?n care au auzit ?glasurile ?ngerilor ce r?sunau ne?ncetat?.

Unul dintre ucenici (al c?rui nume nu e pomenit, dar dup? unele izvoare pare a fi? fost Toma), care prin dumnezeiasc? iconomie a lipsit de la ?ngroparea trupului de via?? ?ncep?tor al N?sc?toarei de Dumnezeu, a venit a treia zi dup? ?ngropare ?i ?era m?hnit foarte ?i ?ntristat? fiindc? nu se ?nvrednicise a vedea ?i el ceea ce v?zuser? ceilal?i. Atunci, ?cei dimpreun? apostoli cu d?nsul, ?nvoindu-se?, au hot?r?t s? deschid? morm?ntul pentru ucenicul ?nt?rziat, ca s? se ?nchine ?i el ?acelui presf?nt ?i preacurat cort?, adic? trupului Maicii Domnului. Iar ?dac? au v?zut, s-au minunat?, pentru c? ?au aflat morm?ntul f?r? sf?ntul trup, av?nd ?ntr-?nsul doar giulgiul?. Cu alte cuvinte, s-a repetat ceea ce se petrecuse la ?nvierea lui Hristos. Morm?ntul era gol, de?ert, nu era ?n el dec?t giulgiul. Iar acest giulgiu a r?mas ca ?m?ng?iere? celor ce aveau s? se t?nguiasc? la morm?nt, nu numai apostolilor, dar ?i tuturor credincio?ilor, fiind o dovad? nemincinoas? a mut?rii sf?ntului ei trup.

Autorul Sinaxarului spune mai departe c?, p?n? ?n ziua de ast?zi, morm?ntul cioplit ?n piatr? ?se vede a?a, golit de trup, ?i se cinste?te cu ?nchin?ciune, ?ntru slava ?i cinstea preabinecuv?ntatei, sl?vitei, St?p?nei noastre, N?sc?toarei de Dumnezeu ?i pururea Fecioarei Maria?.

Despre morm?ntul gol al Maicii Domnului, Sf?ntul Ioan Damaschinul red? o ?nt?mplare care s-a petrecut ?n secolul al V-lea ?n Constantinopol, c?nd s-a construit biserica ?nchinat? Maicii Domnului din Vlaherne.

Sf?ntul Ioan Damaschin poveste?te c? Sf?nta ?mp?r?teas? Pulheria a zidit, ?ntre alte biserici, ?i o cinstit? biseric? ?nchinat? Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu ?i Pururea Fecioarei Maria, pe care a ?mpodobit-o ?i a ?nfrumuse?at-o, dorind s? aduc? ?ntr-?nsa ?i ?trupul preasf?nt ?i de Dumnezeu ?nc?p?tor? al Maicii Domnului de la Ierusalim. Pentru acest scop i-a cerut Episcopului Iuvenalie ? care se afla ?n acea vreme la Constantinopol, pentru a participa la al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon (451)- s? aduc? la Constantinopol ?trupul de via?? purt?tor? al Maicii Domnului, aflat ??n cea dint?i ?i mai aleas? biseric? a N?sc?toarei de Dumnezeu din satul Ghetsimani?, pentru a ocroti ?aceast? cetatea ?mp?r?teasc??.

Episcopul Iuvenalie le-a r?spuns c? ?n Sf?nta Scriptur? nu se pomene?te nic?ieri despre ?cele petrecute la s?v?r?irea Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu Maria?, ?ns? ni s-a predanisit ?din tradi?ia veche ?i cu totul de crezare? c? la s?v?r?irea Maicii Domnului, sfin?ii apostoli, care str?b?teau toat? lumea pentru m?ntuirea oamenilor, ?s-au adunat la Ierusalim ?ntr-o clip?, fiind purta?i ?n v?zduh?. Apoi le-a relatat despre prezen?a ?ngerilor ?i a c?nt?rilor dumnezeie?ti c?ntate de ace?tia, despre cum Fecioara ?i-a dat sufletul ?n m?inile lui Dumnezeu, despre punerea ?n morm?nt a ?trupului ei de Dumnezeu ?nc?p?tor?, ?n gr?dina Ghetsimani, despre deschiderea morm?ntului ca urmare a ?nt?rzierii unui apostol, dar n-au aflat ?preal?udatul ei trup?, ci numai ?giulgiurile de ?ngropare z?c?nd?, fiind cople?i?i de o negr?it? bun? ? mireasm?, dup? care au ?nchis morm?ntul.

Episcopul Iuvenalie le-a t?lcuit apoi semnifica?ia teologic? a acestui fapt, redat? de Sf?ntul Ioan Damaschinul, care spune c? apostolii au fost uimi?i de aceast? tain? minunat? ?i s-au dus cu g?ndul la un singur lucru: Dumnezeu Cuv?ntul ?i Domnul Slavei, Care a binevoit a Se ?ntrupa ?i a se face om din ea, n?sc?ndu-se cu trupul ?cu ipostas propriu?, Cel Care a p?zit ?nestricat? fecioria ei ?i dup? na?tere?, a binevoit ca ?i dup? plecarea Maicii Sale din aceast? lume s? cinsteasc? ?trupul ei neprih?nit ?i ne?ntinat? cu nestric?ciunea ?i cu mutarea la ceruri ??nainte de ob?teasca ?i soborniceasca ?nviere?.

?mp?r?teasa Pulheria, ?ndat? ce a auzit aceasta, i-a cerut episcopului Iuvenalie s? le trimit?, pecetluit? ?i ?n siguran??, ?acea sf?nt? racl?? cu giulgiurile ?i ve?mintele ?sl?vitei ?i Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu Maria?. Iar c?nd au primit-o, au a?ezat ?n cinstita biseric? a preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu ridicat? ?n Vlaherne[9].

?n omilia sa la acest praznic, Sf?ntul Ioan Damaschinul enumer? toate motivele teologice pentru care se c?dea ca trupul Maicii Domnului s? ?nvieze ?i s? fie luat la ceruri.

?ntruc?t sf?ntul ?i neprih?nitul Trup al lui Hristos, pe care l-a luat de la Maica Sa ?i l-a unit cu ipostasul S?u, a ?nviat a treia zi din morm?nt, se cuvenea ca ?i Maica Domnului ?s? fie luat? din morm?nt ?i mutat? la Fiul ei?. ?i precum Hristos S-a pogor?t la ea, a?a ?i ea se c?dea, ?s? fie dus? sus, la El?. Era lucru cuviincios ca cea care l-a g?zduit ?n p?ntecele ei pe Dumnezeu Cuv?ntul s? se s?l??luiasc? ?n corturile Sale. ?i precum Domnul a spus c? i se cade s? locuiasc? ?n casa Tat?lui S?u, tot a?a se c?dea ca ?i Maica Lui s? intre ?n ?mp?r??ia Fiului ei. Se cuvenea ca celei ce ??i p?zise fecioria nestricat?, s?-i fie p?zit trupul nestricat dup? moarte. Ea, care L-a ?inut ?n bra?e ca prunc pe Ziditorul, se c?dea s? se s?l??luiasc? ?n corturile dumnezeie?ti. Cea pe care Tat?l ?i-a ales-o mireas? se cuvenea s? locuiasc? ?n c?m?rile de nunt? cere?ti. Ea, care L-a v?zut pe Fiul ei pe cruce ?i prin inima c?reia a trecut sabie ? lucru de care a fost cur??at? la na?tere (c?ci na?terea a fost f?r? dureri) -, se cuvenea s? ?l vad? ?mpreun?-?ez?tor cu Tat?l S?u. Se cuvenea ca Maica lui Dumnezeu s? aib? toate c?te are Fiul ei ?i s? i se ?nchine toat? zidirea ?ca unei Maici ?i roabe a lui Dumnezeu?. De?i ?n mod obi?nuit mo?tenirea trece de la p?rin?i la fii, aici se petrece dimpotriv?: ?Fiul supune Maicii toat? zidirea?.

Sf?ntul Ioan Damaschinul spune mai departe c? cele petrecute atunci la slujba ?ngop?rii trebuie s?v?r?ite de fiecare dat? c?nd pr?znuim Adormirea Maicii Domnului, iar N?sc?toarea de Dumnezeu trebuie s? fie cinstit? de toate neamurile. De aceea ?i noi, care am primit aceast? mare bog??ie de afi ?i a ne numi ?popor al lui Dumnezeu?, se cuvine s? o cinstim pe Fecioara cu privegheri. Pe ea, ?care, dup? Dumnezeu, este cu adev?rat mai curat? dec?t toate f?pturile?, trebuie s? o bucur?m prin cur??ia trupului ?i a sufletului nostru, fiindc? se cade s?-i f?g?duim a-i urma ?n virtute. Totodat? trebuie s?-i slujim ajut?ndu-i pe cei ?n nevoi ?i ?mpreun?-p?timind cu d?n?ii, pentru c? Maica Domnului ?ne-a f?cut cunoscut ad?ncul cel negr?it al iubirii lui Dumnezeu pentru oameni?[10].

Sf?ntul Grigorie Palama ?nt?re?te ?i el aceste ?nv???turi, afirm?nd c? ?nsu?i Domnul Savaot, Fiul ei, a fost acolo de fa?? ?n chip nev?zut, ?cinstind ie?irea? Maicii Sale. Maica Domnului ?i-a dat ?duhul s?u de Dumnezeu purt?tor? ?n m?inile Fiului ei, prin Care, la scurt? vreme, ?i trupul, tovar??ul duhului, i-a fost mutat ?la via?a ve?nic? ?n ceruri?.

Astfel, Fecioara Maria se afl? ?n ceruri ?i cu sufletul ?i cu trupul, ?av?nd acum drept s?la? cerul, dup? cuviin??, ca pe un palat ?mp?r?tesc potrivit ei?. Maica Domnului s-a mutat de pe p?m?nt la cer ?i a stat de-a dreapta ?mp?ratului, ?mbr?cat? ?n hain? aurit? ?i prea ?nfrumuse?at?, dup? cuv?ntul psalmistului (Ps. 44, 11). Haina aurit? semnific? ?trupul ei cu str?lucire dumnezeiasc??, ?mpodobit cu toate virtu?ile. Numai ea st? acum ?n ceruri cu trupul ?mpreun? cu Fiul ei: ?Acum ea este singura care st? cu trupul ei de Dumnezeu sl?vit ?n ceruri, l?ng? Fiul s?u?. ?i nu este doar aproape de Hristos, ci, suindu-se cu trupul la cer, a ?ezut ?nc? ?i de-a dreapta slavei Sale. ?i nu numai c? are dor pentru to?i, ci este ?i dorit? de to?i. ?i cu adev?rat este tron al ?mp?ratului; iar unde ?ade ?mp?ratul, acolo st? ?i tronul Lui?[11].

?nvierea trupului Maicii Domnului ?i ?n?l?area ei la ceruri este t?lcuit? teologic de Sf?ntul Grigorie Palama astfel:

P?m?ntul, morm?ntul ?i moartea nu au putut s? ?in? p?n? la sf?r?it ?trupul de via?? ?ncep?tor ?i de Dumnezeu ?nc?p?tor? al Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu, care este s?la? mai desf?tat dec?t cerul ?i dec?t cerurile cerurilor. Dac? sufletul unui om ?n care s?l??luie?te harul lui Dumnezeu urc? la cer dup? ie?irea lui din trup, cum s-ar fi putut petrece altfel cu trupul N?sc?toarei de Dumnezeu ?cel suit de pe p?m?nt la cer?, care nu doar c? L-a primit ?ntr-?nsul pe Dumnezeul cel mai ?nainte de veci, Izvorul ve?nic al harului, ci s-a ar?tat ?i n?sc?tor al Lui? Maica Domnului a vie?uit ?n Sf?nta Sfintelor de la v?rsta de numai trei ani, ?nainte de a-L fi purtat ?nl?untrul ei pe Cel mai presus de ceruri ?i de a-L fi adus pe lume ca ?purt?tor de trup?. Era cu neputin?? ca ea s? p?timeasc? stric?ciune ?n trup, dup? ce s-au petrecut printr-?nsa at?tea lucruri minunate legate de ?ntruparea lui Hristos. Era deci cu dreptate ca trupul N?sc?toarei de Dumnezeu, trupul care L-a n?scut pe Hristos, s? fie sl?vit ?mpreun? cu Fiul ei ?n slava dumnezeiasc? ?i s? ??nvieze? cu Hristos cel ?nviat a treia zi din morm?nt, devreme ce Maica lui Dumnezeu este chivotul sfin?irii Lui.

?nvierea ?i ?n?l?area trupului N?sc?toarei de Dumnezeu au fost adeverite de giulgiurile ?i de cele de ?ngropare, care au r?mas ?n morm?nt ?i au fost g?site de cei ce o c?utau pe Fecioara, ?ntocmai cum s-a petrecut ?i cu Fiul ei. Dar spre deosebire de Fiul ei, ea n-a mai z?bovit apoi ?n p?m?nt, ci ??ndat? a fost ?n?l?at? din morm?nt la cele cere?ti?. De acolo lumineaz? ?ntreg p?m?ntul ?i to?i credincio?ii o c?nt? ?i i se ?nchin?. Se cuvenea ca cea care L-a ?nc?put pe Cel Ce umple toate ?i este mai presus de toate s? ajung? ?i ea s? cov?r?easc? ?n v?rtute toate.

Cel mai important este faptul c? Maica Domnului a trecut de pe p?m?nt la cer ?i mai presus de ceruri, unind ?n felul acesta cele de sus cu cele de jos. N?sc?toarea de Dumnezeu, mai mult dec?t to?i oamenii, are aceast? cinste c? ?dup? moarte a devenit nemuritoare ?i este singura dintre to?i care petrece cu trupul ?n cer ?mpreun? cu Fiul ?i Dumnezeul ei?, rev?rs?nd de acolo har ?mbel?ugat celor ce o cinstesc[12].

Sf?ntul Nicodim Aghioritul, ?n Sinaxarul s?u, scrie ?ntr-o not? de subsol c? la trei zile dup? ?ngropare, trupul N?sc?toarei de Dumnezeu nu doar c? a ?nviat, ci a ?i fost luat la ceruri, argument?nd aceste afirma?ii cu diferite pasaje din scrierile Sfin?ilor P?rin?i.

Astfel, Sf?ntul Nicodim scrie: ?Ne-am ostenit s? adun?m aceste m?rturii aici pentru cei ce gr?iesc ?mpotriv? cu nedreptate ?i spun c? Doamna N?sc?toare de Dumnezeu s-a mutat, dar nu a ?nviat?. Printre cei de la care Sf?ntul Nicodim a adunat aceste m?rturii se num?r? Sf?ntul Andrei, Episcopul Cretei, Sf?ntul Ioan Damaschinul, Sf?ntul Grigorie Palama, Sf?ntul Teodor Studitul ?i Sf?ntul Marcu Evghenicul.

Gr?itor este un pasaj dintr-un manuscris la Adormirea Maicii Domnului al Sf?ntului Ioan Damaschinul ?n care acesta spune: ?Se cuvenea ca N?sc?toarea de Dumnezeu, lep?d?nd prin moarte grosimea p?m?nteasc? ?i ?ntunecat? a piericiunii, asemeni aurului ?n topitoare, s? ?nvieze ast?zi din morm?nt cu trupul curat ?i nestricat ?i str?lucind cu str?lucirea nestric?ciunii. Ast?zi ea prime?te ?nceputul unei a doua existen?e de la Cel Ce i-a dat ?nceputul celei dint?i existen?e?. (Ce altceva poate s? ?nsemneze aceast? ?a doua existen??? dac? nu ?nviere?)

Prima existen?? este na?terea biologic?, iar cea de-a doua este ?nvierea. Sf?ntul Nicodim spune c? Sf?ntul Cosma Melodul prime?te ?i el aceast? ?nv???tur? a Sf?ntului Ioan Damaschinul, scriind ?ntr-un tropar din prima c?ntare a Canonului s?u la Adormirea N?sc?toarei de Dumnezeu: ?Pentru aceasta, dup? ce ai murit, te-ai sculat, cu Fiul t?u ?n veci vie?uind?.

Dup? ce citeaz? mai multe pasaje ?i din al?i Sfin?i P?rin?i ?n leg?tur? cu aceast? tem?, Sf?ntul Nicodim concluzioneaz?: ?A?adar, din cele spuse reiese limpede c? nu cuget? drept cei ce g?ndesc c? N?sc?toarea de Dumnezeunu a ?nviat, sus?in?nd c? preasf?ntul ei suflet nu s-a unit cu preacuratul ei trup, precum ?i c? trupul ei nu se afl? viu ?n ceruri, ci este mort, desp?r?it de sufletul care-i d?dea via???. ?i nu doar c? nu cuget? drept, ci ?gr?iesc ?nc? ?i lucruri care nu se cuvin despre Maica Domnului, c?ci a ?nvia din mor?i, a se ?n?l?a ?i a fi vie ?n ceruri ?nc? de pe acum i se cade ei nem?surat mai mult dec?t a fi moart??[13].

Sfin?ii P?rin?ii, prelu?nd tradi?ia ierusalimitean? despre evenimentele care au avut loc la Adormirea Preasfintei N?sc?toarei de Dumnezeu, care a devenit Tradi?ia Bisericii, ?nva?? ?n mod unitar c? Maica Domnului a murit, adic? a adormit, a ?nviat ?i s-a ?n?l?at cu trupul la ceruri, ?nf??i??nd ?n chip propriu acest subiect, analiz?nd o anumit? latur? a lui, dar p?str?nd elementele principale ale evenimentului.

Atunci c?nd se vorbe?te ?n Tradi?ia Bisericii despre ?mutarea? N?sc?toarei de Dumnezeu, nu se ?n?elege mutarea trupului ei mort la ceruri, nici mutarea trupului ei nestricat ?n alt? parte spre p?strare, a?tept?nd a Doua Venire a Fiului ei ca s? ?l ?nvieze, a?a cum se ?nt?mpl? cu trupurile nestricate ale sfin?ilor, ci este vorba de ?nvierea ei, adic? de ?ntoarcerea sufletului ei ?n trup ?i de ?n?l?area la ceruri.

Prin urmare, ?nvierea trupurilor, care se va petrece cu to?i la a Doua Venire a lui Hristos, s-a petrecut deja cu Maica Domnului. ?i dup? cum Buna Vestire a fost pentru ea o Cincizecime ?nainte de Cincizecime, tot a?a ?i ?nvierea trupului ei ?i ?n?l?area sa la ceruri a fost o a Doua Venire ?nainte de a Doua Venire a lui Hristos pentru to?i oamenii[14].

?nvierea trupului Maicii Domnului este o ?nainte-?ncredin?are a ?nvierii propriului nostru trup. Ceea ce s-a petrecut cu Hristos ?i cu Preasf?nta Sa Maic? se va petrece negre?it cu fiecare dintre noi la a Doua Venire a lui Hristos, c?nd vor ?nvia ?i trupurile noastre, dar numai drep?ii vor fi r?pi?i pe nori ?n v?zduh ca s? tr?iasc? ve?nic cu Hristos (cf.1 Tes. 4,17).

Trebuie s? ne rug?m Maicii Domnului s? mijloceasc? pentru noi, ca s? tr?im potrivit poruncilor Fiului ei ?i s? ne desf?t?m ?i noi de pa?tele ve?nic ?mpreun? cu Hristos, cu ea ?i cu to?i sfin?ii. Prin urmare, nu trebuie s? ne temem de moarte, ci s? ne preg?tim, ca s? ne desf?t?m de via?a ve?nic? la Pa?tele ?mp?r??iei lui Dumnezeu.

[1]Pr. Prof. Dr. Ene Brani?te, Liturgica general?, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom?ne, Edi?ia a II- a, Bucure?ti, 1993, p. 189.

[2]Ierotheos, Mitropolit al Nafpaktosului, Praznicele Maicii Domnului, Editura Bonifaciu, 2019, p. 419.

[3]Idem, pp. 421-422.

[4]Idem, pp. 450-451.

[5]Dionisie psedo-Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistic?, Institutul european, Ia?i, 1993.

[6]Ierotheos, Mitropolit al Nafpaktosului, op. cit. pp. 433-434.

[7]Idem, pp.466-467

[8]Idem, p. 438.

[9]Idem, pp. 447-449.

[10]Idem, pp. 453-454.

[11]Ioan I. Ic? jr., Maica Domnului ?n teologia secolului XX ?i ?n spiritualitatea isihast? a secolului XVI: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, Editura Deisis, Sibiu, 2008, p. 426.

[12]Ierotheos, Mitropolit al Nafpaktosului, op. cit., pp. 461-463.

[13]Idem, pp. 468-472.

[14]Idem, p.431.