Primul praznic din anul bisericesc, care ?ncepe la 1 septembrie, este Na?terea Maicii Domnului, din p?rin?ii Ioachim ?i Ana.
De?i referirile la Maica Domnului ?n Sf?nta Scriptur? nu sunt numeroase, Sf?nta Biseric? – ?n imnografie, iconografie ?i omiliile (cuv?nt?rile sau predicile) praznicale ale P?rin?ilor – a preluat? din Tradi?ie aspecte referitoare la via?a Maicii Domnului, acoperind astfel lipsa informa?iilor din Noul Testament privitoare la acest subiect. Referindu-se la acest aspect, Sf?ntul Vasile cel Mare spune c? primim toate dogmele ?i propov?duirile p?zite de Biseric?, dintre care pe unele le avem ?din ?nv???tura scris??, iar pe altele, ?din tradi?ia apostolilor, transmis? nou? ?n chip tainic?. Iar de vom ?ncepe s? nesocotim ?obiceiurile care nu au temei scris?, consider?ndu-le lipsite de valoare, vom ajunge ?s? p?gubim Evanghelia ?n cele esen?iale?.
A?adar, cinstirea ar?tat? de cre?tini Maicii Domnului se bazeaz? at?t pe men?iunile Noului Testament la persoana acesteia, c?t ?i pe ?obiceiurile care nu au temei scris?, ?i pe ?tainele nescrise ale Bisericii?, adic? pe Sf?nta Tradi?ie.
Na?terea Maicii Domnului, primul praznic al anului bisericesc
S?rb?torit? de Biseric? ?n fiecare an la 8 septembrie, Na?terea Maicii Domnului este primul dintre praznicele N?sc?toarei de Dumnezeu, dar ?i primul din anul nou bisericesc, care ?ncepe la 1 septembrie, deoarece prin na?terea Fecioarei Maria a ?nceput num?r?toarea invers? a lucr?rii de m?ntuire a omului. Anul bisericesc se ?ncheie pe 31 august, dup? praznicul Adormirii Maicii Domnului ?i al cinstitului ei Br?u.
Liturgistului rom?n Ene Brani?te precizeaz? c? Praznicul Na?terii Maicii Domnului dateaz? din perioada cuprins? ?ntre Sinoadele III ?i IV Ecumenice, 431-451 d. Hr[1]. Alte izvoare afirm? c? aceast? s?rb?toare a ?nceput s? fie pr?znuit? ?n secolul al VI-le la Ierusalim, ?n biserica ridicat? ?n secolul al V-lea pe locul unde se afl? Sc?ld?toarea oilor, aproape de casa p?rinteasc? a Maicii Domnului. Aceast? biseric? este numit? a Doamnei N?sc?toare de Dumnezeu. De la Ierusalim, s?rb?torirea praznicului a fost preluat? ?n secolul al VII-lea ?i la Constantinopol, prin Sf?ntul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, care era ierusalimitean.
Stabilirea zilei de pr?znuire la 8 septembrie are leg?tur?, probabil, fie cu data c?nd a fost sfin?it? biserica, fie cu faptul c? aceast? zi se afl? la ?nceputul anului bisericesc.
Potrivit lui Iosif Vriennios, ucenic al Sf?ntului Grigorie Palama, praznicul Na?terii Maicii Domnului ?prime?te cinste mai str?lucit? dec?t celelalte praznice?, ca unul ce este ?nt?iul ?ntre toate. C?ci, a?a cum r?d?cina unui copac este cauza ramurilor, a trunchiului, a florilor ?i a rodului s?u ?i nimic din toate acestea nu ar fi existat f?r? r?d?cin?, la fel se ?nt?mpl? ?i cu praznicele, c?ci f?r? praznicul Na?terii Maicii Domnului, ?niciunul din praznicele ce au crescut dintr-?nsul nu s-ar fi ivit?. Cincizecimea este rodul, ?ncheierea tuturor praznicelor de mai ?nainte, ?n vreme ce primul dintre ele, ca r?d?cin?, este praznicul Na?terii Maicii Domnului.
Continu?nd, Iosif Vriennios scrie: ?C?ci Cincizecimea exist? datorit? ?n?l??rii; ?n?l?area, datorit? ?nvierii; ?nvierea datorit? R?stignirii; R?stignirea, datorit? minunilor; minunile, datorit? Botezului; Botezul, datorit? ?nt?mpin?rii; ?nt?mpinarea datorit? Na?terii; Na?terea, datorit? Bunei Vestiri; Buna Vestire,? datorit? intr?rii ?n Sf?nta Sfintelor; iar aceasta se datoreaz? negre?it Na?terii St?p?nei noastre de Dumnezeu N?sc?toare?.
Dac? t?lcuim acest pasaj ?n sens invers, de la sf?r?it la ?nceput, observ?m c? din praznicul Na?terii Maicii Domnului au izvor?t toate celelalte amintite mai sus.
Dup? Sf?ntul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, praznicul Na?teii Maicii Domnului este, ?n cadrul iconomiei dumnezeie?ti (a operei de m?ntuire a neamului omenesc), ?nceput, mijloc ?i sf?r?it al tuturor praznicelor. Este ?nceput al praznicelor deoarece ?are drept r?s?rit apusul Legii; este mijloc fiindc? une?te marginile; ?i sf?r?it, pentru c? v?de?te adev?rul?. Cu aceast? s?rb?toare se pline?te Legea care vorbea despre Hristos, ?ncepe num?r?toarea invers? a m?ntuirii, este v?dit adev?rul, care este sf?r?itul Legii, iar Vechiul Testament este unit cu cel Nou.
Sinaxarul ?i icoana praznicului
?n sinaxarul praznicului se arat? c? Ioachim ?i Ana, p?rin?ii Maicii Domnului, erau din neam ?mp?r?tesc, se deosebeau prin virtute, dar nu aveau copii. Ioachim, ?ca un iubitor de Dumnezeu ?i om bogat ce era?, ?i aducea Domnului daruri ?ndoite, dar era def?imat pentru nerodire. De aceea el a plecat ?n munte, iar Ana a intrat ?n gr?dina ei ?i am?ndoi se rugau lui Dumnezeu cu lacrimi s? dob?ndeasc? prunc. S-au nevoit cu postul ?i cu rug?ciunea, iar Dumnezeu le-a ascultat cererea ?i ?le-a dat rod sf?nt p?ntecelui, pe Preasf?nta N?sc?toarea de Dumnezeu?.
Iconografia o ?nf??i?eaz? pe Maica Domnului ?n diferite ipostaze, de la na?tere p?n? la adormirea ei, cu scopul de a exprima dogma ?ntrup?rii Fiului ?i Cuv?ntului lui Dumnezeu. N?sc?toarea de Dumnezeu este cinstit? pentru ?rodul p?ntecelui ei? ?i pentru tot ce are leg?tur? cu Hristos, dar ?i pentru virtu?ile ei care au leg?tur? cu acest fatp teologic.
Icoana Na?terii Maicii Domnului cunoa?te mai multe reprezent?ri. Fecioara Maria este ?nf??i?at? uneori ca prunc? ?mb?iat? ?ntr-o albie de dou? femei. Alteori este zugr?vit? ca prunc? ?nf??at? dup? obiceiul vremii ?i a?ezat? ?ntr-un leag?n pe care ?l mi?c? o slujnic?, ce ?n acela?i timp toarce sau ?ine ?n m?n? o ripid?. ?n partea de sus a icoanei aste ?nf??i?at? de obicei Sf?nta Ana ?ez?nd pe pat, ?n timp ce femeile care o slujesc ?i fac v?nt cu riprdele sau ?i aduc bucate. Icoanele mai noi ale Na?terii Maicii Domnului zugr?vesc dou? scene: una ?n care Fecioara Maria este ?mb?iat? dup? na?tere, iar cealalt? ?n care se odihne?te ?ntr-un leag?n.
Cine prive?te la aceste icoane se umple de uimire ?n fa?a venirii pe lume a Maicii lui Dumnezeu ?i a felului ?n care Dumnezeu a preg?tit ?ntruparea Cuv?ntului Sau. Despre acestea Iosif Vriennios scrie: ?Se na?te Fecioara ?nt?i-n?scut?, N?sc?toarea celui ?nt?i-n?scut al ?ntregii zidiri?. Fiul ?i Cuv?ntul lui Dumnezeu este ?chipul Dumnezeului celui nev?zut, mai ?nt?i n?scut dec?t toat? f?ptura? (Coloseni, 1. 15). Dup? na?terea Sa dumnezeiasc?, El a fost n?scut de Tat?l mai ?nainte de facerea lumii (din ve?nicie), iar dup? firea Sa omeneasc?, a ?nviat ca Cel ?nt?i-n?scut din mor?i. Se cuvenea deci ca Cel ?nt?i-n?scut al ?ntregii zidiri s? Se nasc? din fecioar? ?nt?-n?scut?, adic? din Preasf?nta N?sc?toare de Dumnezeu. ?i precum ?nt?iul Adam a fost f?cut din p?m?nt feciorelnic, a?a ?i pl?smuirea din nou a neamului omenesc trebuia s? se fac? ?prin p?ntecele cel fecioresc?.
Bucuria a toat? lumea
?n troparul praznicului se spune c? na?terea Maicii Domnului a adus bucurie ?ntregii lumi ?i de aceea este socotit praznic a toat? lumea: ?Na?terea ta, de Dumnezeu N?sc?toare Fecioar?, bucurie a vestit la toat? lumea?. Acest aspect universal ?i sobornicesc al praznicului poate fi ?n?eles ?n dou? sensuri.
Primul ?n?eles al expresiei ?a toat? lumea? se refer? la ?ntreaga zidire, cereasc? ?i p?m?nteasc?, ?ngereasc? ?i omeneasc?, ?i aceasta pentru c? Maica Domnului este bucuria ?ntregii zidiri. Pe ea o a?teptau toate veacurile, proorocii, protop?rin?ii, drep?ii Vechiului Testament. To?i tr?iau sub st?p?nirea mor?ii ?i a?teptau un Izb?vitor, a?teptau ?ntruparea Cuv?ntului ne?ntrupat, a ?ngerului Slavei, pentru a se slobozi de sub st?p?nirea mor?ii ?i a stric?ciunii.
Cel de-al doilea ?n?eles al expresiei bucuria ?a toat? lumea? ?i praznicul ?a toat? lumea? face referire la cre?tinii care locuiau ?n lumea cunoscut? la vremea aceea (a instituirii s?rb?torii), adic? Imperiul Roman cre?tin (Imperiul Bizantin). Praznicul Na?terii Maicii Domnului era s?rb?torit ?n ?ntreg imperiul ?ndeosebi dup? hot?r?rea Sinodului Ecumenic de la Efes din anul 431 d. Hr., care a comb?tut erezia nestorianismului ?i a stabilit termenul de ?N?sc?toare de Dumnezeu?. ?nc? de atunci era pr?znuit ca ?nceput al tuturor celorlalte praznice ale Maicii Domnului ?i ale lui Hristos. Locuitorii cre?tini ai imperiului ?i cinsteau pe Hristos ?i pe Preasf?nta Sa Maic?. Marea Biseric? Sf?nta Sofia era ?nchinat? lui Hristos, ?n?elepciunea lui Dumnezeu, iar capitala imperiului, Constantinopol, era ?nchinat? Maicii Domnului, de la care a?tepta ocrotire.
Din cauza seculariz?rii, mul?i nu mai socotesc praznice ca Na?terea Maicii Domnului drept s?rb?tori sobornice?ti ?i a toat?? lumea. Oamenii de ast?zi s-au ?ndep?rtat de Dumnezeu-Omul Hristos ?i s-au ?ndreptat spre omul-dumnezeu. ?n loc s?-i pun? ?n centrul vie?ii lor pe Hristos ?i pe Maica Sa, se pun pe ei ?n?i?i sau diferite sisteme economice, sociale sau politice. Au stabilit alte s?rb?tori mondiale pentru aproape fiecare zi a anului, care nu au nicio leg?tur? cu Hristos, cu Maica Domnului, cu sfin?ii ?i cu Biserica ?n general.
Biserica ?ns? continu? s? pr?znuiasc? Na?terea Maicii Domnului ca pe o s?rb?toare a toat? lumea ?i soborniceasc?, ?nv???ndu-ne c? cine tr?ie?te ?n mod con?tient ?n Trupul lui Hristos devine cu adev?rat sobornicesc ?i a toat? lumea, ?i iube?te pe to?i oamenii, ?l doare ?i se roag? pentru ei, simte prezen?a ?ngerilor ?i a sfin?ilor, inima lui arde de dragoste pentru Hristos ?i Maica Domnului ?i simte ?n felurite chipuri slava lui Dumnezeu.
R?s?ritul Soarelui drept??ii
??????????? Maica Domnului, a?a cum scrie ?n troparul praznicului, s-a ?nvrednicit s? nasc? Dreptatea, adic? pe ?nsu?i Hristos: ?c? din tine a r?s?rit Soarele drept??ii, Hristos Dumnezeul nostru?. Hristos este Soarele drept??ii, iar Preasf?nta Fecioar? este r?s?ritul din care a ie?it Hristos ?i a luminat ?ntreaga lume.
Hristos este numit ?Soarele drept??ii? fiindc? a str?lucit ?n lume ?i i-a dat iar??i slava ?i frumuse?ea ei cea dint?i, izb?vind-o din cumplitul ?ntuneric al necuno?tin?ei.
At?t Sf?ntul Isaac Sirul c?t ?i Sf?ntul Nicolae Cabasila identific? dreptatea lui Dumnezeu cu bun?tatea ?i dragostea Sa de oameni. Hristos S-a jertfit pentru om din dragoste, ?i aceasta este adev?rata dreptate.
Sf?ntul Grigorie Palama spune c? dreptatea lui Dumnezeu se v?de?te ?n faptul c? l-a aruncat afar? pe ?ncep?torul nedrept??ii, pe diavol, ?i i-a luat st?p?nirea lui cea nedreapt?. L-a legat pe cel puternic, i-a r?pit vasele, le-a preschimbat ?i le-a f?cut primitoare ale drept??ii dumnezeie?ti. Astfel, dreptatea lui Dumnezeu, pe cei robi?i p?catului i-a luat spre a le d?rui via?? ve?nic?, dup? ce i-a ?ndreptat prin credin?a cea ?ntru El, iar pe ?ncep?torul p?catului, dup? ce ?l va lega cu leg?turi de nedezlegat, ?l va preda focului ve?nic ?i lipsit de lumin?.
Pe acest Soare al drept??ii L-a n?scut Maica Domnului ?i ea a fost cea dint?i care a tr?it urm?rile unirii ipostatice a firii dumnezeie?ti cu cea omeneasc? ?n Hristos. De aceea, ea nu este doar r?s?ritul Soarelui drept??ii, ci ?i prima care a fost luminat? de acest Soare.
Maica Domnului a tr?it toat? via?a ?n smerenie, retragere ?i ascultare, rug?ndu-se pentru ?ntreg neamul omenesc, a?a cum continu? s? fac? p?n? ast?zi. ?n aceast? stare duhovniceasc? a r?s?rit Soarele drept??ii ?i i-a luminat pe oameni.
Praznicul izb?virii de vin??????? ??????????????????????
?n condacul Na?terii Maicii Domnului se spune c? poporul ei pr?znuie?te ?n aceast? zi izb?virea de ?vina gre?elilor?.
Vina la care face referire condacul semnific? p?catul s?v?r?it de str?mo?ii no?trii Adam ?i Eva pe care, prin na?tere, ?l mo?tenesc to?i oamenii, ?i prin care eram robi fricii de moarte, din care se trag toate p?catele: iubirea de slav?, iubirea de pl?cere, iubirea de argin?i ?i iubirea de st?p?nire. Sf?ntul Apostol Pavel vorbe?te despre ?ntruparea lui Hristos, care? i-a slobozit pe oameni de aceast? vin?, pentru c? prin frica de moarte erau supu?i robiei: ??i s? izb?veasc? pe acei pe care frica mor?ii ?i ?inea ?n robie toat? via?a? (Evrei, 2. 15).
Prin ?ntruparea lui Hristos, vinov??ia pe care o sim?eam mai ?nainte s-a preschimbat ?n poc?in?? ?i n?dejde. Asta ?nseamn? c? prin Na?terea Maicii Domnului, cu care ?ncepe num?r?toarea invers? a m?ntuirii, poporul lui Dumnezeu ?i al N?sc?toarei de Dumnezeu a fost izb?vit de vina mor?ii ve?nice ?i a sim?it dragostea de oameni a lui Dumnezeu, a?a ?nc?t c?in?a pentru p?cat a devenit, ?n mod liber consim?it, poc?in??.
Cre?tinii trebuie s? se umple de sim?irea dragostei lui Dumnezeu. Semenii no?trii au nevoie s? vad? c? cei ce tr?iesc ?n Biseric? sunt n?scu?i din nou, r?ni?i de dumnezeiasca dragoste ?i slobozi?i de sentimentul vinov??iei ?i al os?ndei mor?ii. Din aceast? perspectiv? ?n?elegem marele dar oferit de Maica Domnului neamului omenesc ?i fiec?rui om ?n parte. Ea ne-a slobozit de os?nda mor?ii ?i ne-a ar?tat din plin soarele dragostei dumnezeie?ti.
?S? pr?znuim taina zilei?
Na?terea Maicii Domnului nu este un praznic obi?nuit, ci unul ?mpletit cu tain?. Tocmai de aceea, Sf?ntul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, ?i ?ndeamn? pe cre?tini ?? s?rb?toreasc? taina acestei zile, zic?nd: ?Se cuvine s? pr?znuim taina zilei?. Pornind de la acest aspect, el t?lcuie?te ?i laud? ?n omilia sa na?terea pururea Feceoarei Maria.
R?spunz?nd la ?ntrebarea ?n ce const? aceast? tain?, Sf?ntul Andrei zice: ?E praznicul de fa??, care are prolog na?terea N?sc?toarei de Dumnezeu, iar ca epilog, unirea Cuv?ntului cu trupul?. Cu alte cuvinte, praznicul Na?terii N?sc?toarei de Dumnezeu este str?ns legat de praznicul Na?terii lui Hristos din ea. N?sc?toarea de Dumnezeu nu poate fi ?n?eleas? separat de Hristos, ci ?ntotdeauna ?n leg?tur? cu El, Fiul ?i Cuv?ntul lui Dumnezeu Care a luat trup din ea.
Astfel, Na?terea Maicii Domnului este introducerea, ?n timp ce na?terea lui Hristos, de?ertarea de Sine ?i asumarea firii omene?ti din Preasf?nta Fecioar? sunt concluzia. Introducerea ?i concluzia alc?tuiesc ?cartea? unitar? a tainei doririi lui Dumnezeu dup? ?ndumnezeirea omului.
Taina ?ntrup?rii lui Hristos, care a ?nceput cu na?terea Maicii Domnului, nu poate fi explicat? de ra?iunea omeneasc?. Sf?ntul Andrei scrie astfel: ?Cea mai nou? dintre toate minunile, vestit? f?r? ?ncetare, r?m?ne greu de ?n?eles ?i de priceput?. De?i este o tain? care scap? ra?iunii omene?ti, totu?i ea se arat? ascunz?ndu-se ?i se ascunde ar?t?ndu-se. Sf?ntul Andrei spune: ?Cu c?t este mai ascuns?, cu at?t mai mult se arat? ?i cu c?t mai mult se arat?, cu at?t mai mult se ascunde?. Aceasta ?nseamn? c? este o tain? care se tr?ie?te ?n mod duhovnicesc ?i treptat.
?ntruc?t praznicul Na?terii Maicii Domnului este ?nainte-merg?tor al praznicului Na?terii lui Hristos, taina N?sc?toarei de Dumnezeu se descoper? oamenilor treptat, pe m?sura sporirii duhovnice?ti, a poc?in?ei ?i a ?nmul?irii dragostei lor pentru Hristos. Dar ?i atunci c?nd se descoper? r?m?ne t?inuit?, ?nc?t nimeni nu poate cuprinde ?ndeajuns slava pe care o are Maica Domnului ?n ceruri.
Hr?nitoarea vie?ii noastre
?n condacul praznicului Na?terii Maicii Domnului se aduce laud? binecuv?ntatei Ana pentru c? a n?scut-o pe Preasf?nta Fecioar?, hr?nitoarea vie?ii noastre: ?Cea stearp? na?te pe N?sc?toarea de Dumnezeu ?i hr?nitoarea vie?ii noastre?. Praznicul acesta este de fapt praznicul hranei celei adev?rate.
Hristos este adev?rata Hran? ?i adev?rata Via??, de vreme ce prin ?ntruparea Sa ne d?ruie?te Trupul ?i S?ngele Lui ca s? tr?im. ?n Hristos, firea omeneasc? este unit? cu firea dumnezeiasc? f?r? amestecare, f?r? schimbare, f?r? ?mp?r?ire ?i f?r? desp?r?ire, ?i de aceea ?n Sf?nta Liturghie ne putem ?mp?rt??ii cu trupul ?ndumnezeit al Cuv?ntului. Iar N?sc?toarea de Dumnezeu, de la care Hristos a luat aceast? fire omeneasc?, este ?i se nume?te hr?nitoarea vie?ii noastre.
Biserica, ca Trup al lui Hristos, se aseam?n? cu Maica Domnului. A?a cum Maica Domnului este unit? cu Hristos, la fel ?i Biserica este unit? cu Hristos, Care este Capul ei. ?ntruc?t Hristos este hrana cea duhovniceasc?, ?nseamn? c? Biserica este hr?nitoarea vie?ii noastre, fiindc? ni-L d?ruie?te pe Hristos, hrana cea adev?rat?. ?n Biseric? primim Botezul ?i Mirungerea, apoi particip?m la Sf?nta Liturghie ?i ne ?mp?rt??im cu Trupul ?i S?ngele Lui, ?spre iertarea p?catelor ?i spre via?a de veci?.
Biserica, maica noastr? duhovniceasc?, dup? cuv?ntul Sf?ntului Grigorie Palama, ne ?ine ?n bra?ele ei ca pe ?ni?te prunci ce sug? ?i ne hr?ne?te la cei doi s?ni ai ei: unul Botezul unit cu Mirungerea, iar cel?lalt, Sf?nta ?mp?rt??anie. Ea are, de asemenea, ?i dou? m?ini: cu una ne arat? calea m?ntuirii, iar cu cealalt? ne t?m?duie?te ?i ne m?ng?ie duios c?nd c?dem pe cale ?i ne r?nim.
Raiul de tain? ?i noul Adam
Sf?ntul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, ?l compar? pe vechiul Adam cu noul Adam, Care este Hristos, ?i vechiul Rai cu Raiul cel nou, care este Maica Domnului. Astfel, el scrie: ?Ast?zi o lume nou? ?i Rai de tain? ne-a r?s?rit, ?n care ?i din care noul Adam l-a pl?smuit din nou pe cel vechi ?i lumea toat? a ?nnoit-o, Cel ce nu este am?git, ci am?ge?te pe am?gitorul, iar celor robi?i p?catului prin am?girea lui le d?ruie?te slobozire?.
Maica Domnului este ?rai de tain?? cu adev?rat neobi?nuit, de vreme ce ?n p?ntecele ei s-a aflat ?dumnezeiescul pom?, din care ?m?nc?nd vom fi vii, iar nu vom muri ca Adam?. ?n vechiul Rai exista pomul cuno?tin?ei binelui ?i r?ului, dar ?i pomul vie?ii. Adam trebuia s? fie ?ncercat prin ascultare, ca la vreme potrivit? s? m?n?nce din pomul cuno?tin?ei binelui ?i r?ului, care, dup? Sf?ntul Grigore Teologul, era vederea lui Dumnezeu; dup? aceea urma s? m?n?nce din pomul vie?ii ?i s? se statorniceasc? ?n ?ndumnezeire. Acum, ?pomul vie?ii?, Hristos, se afl? ?n ?Raiul de tain?? al p?ntecelui Preasfintei Fecioare, iar cel ce gust? din acest pom prin ascultare de poruncile lui Dumnezeu nu va muri, ci va fi viu ?n veci.
Hristos nu este doar al doilea Adam, ci noul Adam. Ceva cu des?v?r?ire nou ?n crea?ie, ?singurul lucru nou sub soare?, cum spune Sf?ntul Ioan Damaschinul, ceva ce n-a mai existat niciodat? p?n? atunci, deoarece numai ?n El s-au unit ipostatic firea dumnezeiasc? ?i cea omeneasc?. Totodat?, a?a cum scrie Apostolul Pavel (I Corinteni 15. 45), El este ?i ultimul Adam, deoarece Fiul ?i Cuv?ntul lui Dumnezeu, Care este dincolo de spa?iu ?i de timp, intr?, ?n vremurile din urm?, ?n spa?iu ?i timp, din dragoste pentru om, ca s?-l rezideasc? ?i s? innoiasc? lumea, ca s? fac? o nou? crea?ie.
Na?terea Maicii Domnului este crearea unui Rai nou ?i neobi?nuit, ?nl?untrul c?ruia S-a s?dit noul Adam, dumnezeiescul pom, pomul vie?ii. Pentru acest mare dar f?cut nou? o cinstim ?i o iubim mult pe N?sc?toarea de Dumnezeu. Acum, urma?ii lui Adam, r?ni?i de am?gitorul diavol, care continu? s? am?geasc?, au putin?a s? i se ?mpotriveasc?, s? se t?m?duiasc? de r?ni ?i s? dob?ndeasc? libertate. Hristos este vaccinul ?mpotriva bolilor duhovnice?ti, dar ?i noul leac, noul antibiotic duhovnicesc care ?l vindec? pe om de otrava ?i de viru?ii care atac? organismul lui duhovnicesc.
Cetatea ?i ?uvoaiele r?ului
?n Psalmii lui David exist? un verset semnificativ pe care Biserica ?l folose?te la praznicele Maicii Domnului, inclusiv la cel al na?terii ei, deoarece ?nf??i?eaz? leg?tura ?ntre Hristos, Biseric? ?i Maica Domnului: ??uvoaiele r?ului veselesc cetatea lui Dumnezeu, Cel Prea?nalt a sfin?it loca?ul S?u? (Ps. 45. 4).
R?ul este Hristos, care ne revars? bog??ia dumnezeirii, precum spune Prorocul Isaia: ?V?rsa-voi pacea peste el ca un r?u? (Isaia, 66. 12).
?uvoaiele sunt apostolii lui Hristos, care s-au rev?rsat n?valnic ?n toat? lumea ca s? propov?duiasc? ?mp?r??ia lui Dumnezeu. Sf?ntul Ioan Gur? de Aur ?l nume?te pe Apostolul Pavel ?leu duhovnicesc? ?i ??ndr?gostit nebune?te de Hristos?. Noi am devenit cre?tini prin av?ntul apostolilor lui Hristos. Acest av?nt n?valnic care a ?nceput ?n ziua Cincizecimii continu? p?n? ast?zi.
Sf?ntul Vasile cel Mare scrie c? ??uvoaiele r?ului? mai ?nseamn? ?i darurile Duhului Sf?nt, care sunt multe ?i felurite: rug?ciunea, t?cerea, dragostea, lucrarea minunilor, teologia, vederea lui Dumnezeu ?i multe altele.
Cetatea lui Dumnezeu este Biserica Ortodox?, ?n care, ca ?ntr-o mare, se revars? ?n cascad? ?uvoaiele r?ului, cu felurime de daruri duhovnice?ti.
Sf?ntul Ioan Damaschinul scrie: ?Cunosc ?i alt? cetate a lui Dumnezeu, pe Preacurata Fecioar?, pe care au veselit-o ?uvoaiele r?ului, Duhul Sf?nt ce i-a cur??it p?ntecele?. Maica Domnului este plin? de lumin?, de Duh Sf?nt, de via?? adev?rat?. Ea I-a dat trupul ei Fiului ?i Cuv?ntul lui Dumnezeu ?i de aceea este sl?vit? ?n veci. Ea este marea nesf?r?it? a dragostei lui Dumnezeu, care a primit ?uvoaiele r?ului ceresc.
Poporul pr?znuie?te
Condacul praznicului spune c? poporul Maicii Domnului pr?znuie?te. El face aceasta prin c?nt?ri, slujbe, rug?ciuni ?i omilii legate de praznic.
Iosif Vriennios o nume?te pe Maica Domnului ??mp?r?teas??, ?Doamn?? ?i ?St?p?n??, scriind c?, de?i este sl?vit? de Dumnezeu ?i l?udat? de ?ngeri, o sl?vesc ?i oamenii. Noi nu o l?ud?m pe Maica Domnului pentru a-i spori slava, fiindc? mare este slava pe care i-a d?ruit-o Fiul ?i Dumnezeul ei, ci o sl?vim ?ca s? ne ?mpart? har nou?, celor ce ne-am d?ruit ei cu ?nfl?c?rare ?i dorire?, altfel spus, ca s? trimit? harul de la Fiul s?u la cei ce i s-au predat cu dragoste. Maica Domnului are de la Hristos aceast? mare binecuv?ntare de a putea transmite daruri duhovnice?ti celor ce i se roag? ?i o sl?vesc. Acestora ea le ?mp?rt??e?te rug?ciunea ?i, mai presus de toate, dorirea nem?surat? dup? Fiul ei.
Iosif Vriennios spune mai departe c? este lucru drept ?i m?ntuitor s? d?m cinstire tuturor sfin?ilor, ca unora ce sunt ?prietenii ai lui Dumnezeu ?i slujitori adev?ra?i?. ?ns? ?pe cea care este sf?nta sfintelor? o cinstim ??n chip cu totul aparte?, ??ndeosebi ca Doamn??. Cea mai mare cinstire i se aduce pentru faptul c? prin ea ?s-a d?ruit sfin?ire sfin?ilor, iar nou? n?dejde de m?ntuire?.
?Dar de na?tere? pentru Maica Domnului
Este ?ndeob?te cunoscut faptul c? la na?terea unui prunc se obi?nuie?te s? se ofere acestuia daruri, ca expresie ?i manifestare a bucuriei ?i a dragostei. Astfel, cei ce o iubesc pe Maica Domnului doresc s?-i ofere daruri de ziua na?terii ei.
Sf?ntul Grigorie Palama, ?n omilia la Na?terea Maicii Domnului, ??i ?ndeamn? ?turma? ?i ??arina? sa cuv?nt?toare, pe b?rba?i ?i pe femei, pe b?tr?ni ?i tineri, pe boga?i ?i s?raci, pe st?p?ni ?i slugi ?i pe to?i oameni, de orice neam, v?rst?, rang, meserie ?i ?tiin??, s?-i aduc? Maicii Domnului ca ?dar de na?tere? lucrarea ?i sporirea virtu?ilor.
Cuget?nd la sterpiciunea Anei, maica N?sc?toarei de Dumnezeu, ?i la rodirea ce i-a urmat, Sf?ntul Grigore Palama ??i sf?tuie?te ascult?torii: ?Nimeni dintre voi s? nu fie sterp ?i neroditotr cu sufletul, nimeni s? nu se arate neiubitor ?i? neprimitor de s?m?n?? duhovniceasc??. Marele p?rinte tesalonicean sugereaz? aici na?terea duhovniceasc? a oamenilor prin ?mpreuna lucrare cu s?m?n?a lui Dumnezeu (I Ioan, 3. 9-11), care este harul Lui.
Din aceast? perspectiv?, Sf?ntul Grigorie Palama ?i ?ndeamn? pe to?i sa-i aduc? N?sc?toarei de Dumnezeu un dar potrivit cu starea fiec?ruia: cei feciorelnici s? vie?uiasc? ?n toate dup? Dumnezeu; cei c?s?tori?i s? nu se predea cu totul lumii acesteia; cei b?tr?ni s? arate cuget ?n?elept; cei tineri s? r?vneasc? via?a unor asemenea b?tr?ni, s? ?i cinsteasc? ?i sa-i asculte; c??i au lucruri p?m?nte?ti de prisos, s? ?mpart? ?i celorlal?i; c??i sunt lipsi?i de cele ale traiului, s? fac? r?bdare; st?p?nii s? fac? judec??i drepte ?i s? nu se foloseasc? de putere ?mpotriva celor afla?i sub st?p?nirea lor, ci s? aib? fa?? de ei purtare p?rinteasc?; slugile s? asculte pe st?p?ni ?n cele ce nu le ?mpiedic? de la ?mp?r??ia lui Dumnezeu. ?i to?i ace?tia sunt datori s?-i d?ruiasc? N?sc?toarei de Dumnezeu sfin?irea lor ?i cur??irea trupului prin ?nfr?nare ?i rug?ciune, altfel spus, s? p?zeasc? postul, cumin?enia ?i rug?ciunea.
?n fa?a acestor mari taine legate de praznicul Na?terii Maicii Domnului, recunosc?tori pentru iubirea ?i ocrotira sa matern?, cu mul?umire ne plec?m genunchii ?i-n imn de Acatist ?i c?nt?m: ?Bucur?-te, dumnezeiasc? Prunc? Maria, care ast?zi te-ai n?scut spre bucuria ?i m?ntuirea a toat? lumea!?
[1] Pr. Prof. Dr. Ene Brani?te, Liturgica general?, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom?ne, Edi?ia a II- a, Bucure?ti, 1993, p.191.
Not?: Articolul prezent este o prelucrare dup? Ierotheos, Mitropolit al Nafpaktosului, Praznicele Maicii Domnului, o prespectiv? istoric? ?i teologic?, Editura Bonifaciu, 2019, pp. 71-120.
